Declarație surpriză de la Tiraspol. Krasnoselski: Chișinăul ajută Transnistria să nu rămână fără gaz

Liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, susține că situația energetică din stânga Nistrului nu va repeta criza de la începutul anului trecut, chiar dacă riscurile persistă în contextul întreruperii tranzitului de gaze prin Ucraina.

Într-un interviu acordat presei din regiune, Krasnoselski a declarat că autoritățile de la Tiraspol, împreună cu Federația Rusă, depun toate eforturile pentru a preveni o nouă criză energetică în preajma Anului Nou. Potrivit acestuia, scenariul din 1 ianuarie 2025, când regiunea s-a confruntat cu probleme serioase de aprovizionare, „nu se va repeta”.

Totodată, liderul transnistrean a admis că o parte dintre consecințele apărute după stoparea livrărilor de gaze prin Ucraina ar fi putut fi evitate sau reduse dacă ar fi existat un dialog direct și constant între părți.

În acest context, Krasnoselski a apreciat poziția Chișinăului, subliniind că autoritățile Republicii Moldova au dat dovadă de înțelegere și cooperare. El a respins ferm acuzațiile potrivit cărora Moldova ar bloca livrările de gaze către regiunea transnistreană, calificând aceste afirmații drept „neadevărate”.

„Există o înțelegere clară că malul stâng al Nistrului nu poate fi lăsat fără gaze și fără resurse energetice”, a afirmat Krasnoselski, menționând drept exemplu pozitiv activitatea grupului de lucru pentru economie, care funcționează în cadrul formatului de negocieri „5+2”.

Potrivit liderului de la Tiraspol, rezultatul acestei cooperări este o „stabilitate fragilă, dar constantă”, care se reflectă în faptul că, în prezent, regiunea dispune atât de gaze naturale, cât și de energie electrică.

Referindu-se la perspectivele pentru perioada următoare, Krasnoselski s-a arătat optimist, afirmând că situația energetică din regiune „va fi bună” și că există premise pentru menținerea stabilității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #gaz #criză #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.