Jumătate din exporturi, în mâinile a trei firme! Cine controlează grâul Moldovei

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat o revenire moderată în sezonul curent, însă la un cost tot mai mare pentru fermieri și traderi, arată analiza economistului Iurie Rija pentru perioada iulie–decembrie 2025.

În primele șase luni ale sezonului comercial, Moldova a exportat 632.312 tone de grâu, cu 12% mai mult față de aceeași perioadă din 2024, când livrările au fost de 565.476 tone. Chiar și așa, nivelul rămâne semnificativ sub anii considerați „normali” sau „buni” pentru piața grâului: 944.026 tone în 2021 și 829.024 tone în 2023 pentru același interval.

Creșterea volumelor nu s-a tradus însă și prin venituri mai bune. Prețul mediu de export a coborât la 3,56 lei/kg, în scădere cu 3% față de 2024 (3,67 lei/kg) și sub nivelul din 2023 (3,60 lei/kg). Comparativ cu perioada de dinaintea războiului din regiune, deteriorarea este și mai clară: în iulie–decembrie 2021 prețul mediu era de 4,17 lei/kg, cu aproape 17% peste nivelul actual.

Potrivit lui Iurie Rija, unul dintre factorii-cheie ai acestei slăbiciuni de preț este calitatea recoltei. O parte semnificativă din grâul recoltat în 2025 nu a întrunit parametrii de grâu alimentar și a fost vândut ca grâu furajer, mai ieftin și mai greu de plasat pe piețele premium.

În decembrie 2025, exporturile de grâu au totalizat 49.112 tone, la un preț mediu de 3,70 lei/kg, aproape identic cu noiembrie, semn al unei stabilizări temporare. Totuși, comparativ cu decembrie 2024, performanța este mult mai slabă: atunci, prețul mediu a fost de 4,13 lei/kg, iar volumele au depășit 70.000 de tone. Diferența reflectă atât o cerere externă mai prudentă, cât și problemele de calitate ale grâului moldovenesc din sezonul curent.

Exporturile de grâu rămân puternic concentrate. Primele trei companii au asigurat aproape jumătate din livrările externe ale țării: RUSAGRO-PRIM SRL – 136.449 tone (22%), AGRO-NOVA PRIM SRL – 88.337 tone (14%) și OROM-IMEXPO SRL – 84.755 tone (13%). Împreună, acestea au realizat circa 49% din exporturile totale de grâu ale Republicii Moldova.

Una dintre cele mai importante schimbări ale sezonului este schimbarea liderului între destinațiile de export. În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025, Italia a devenit cel mai mare cumpărător de grâu moldovenesc, cu 267.854 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg.

România, tradițional piața dominantă, a coborât pe locul doi, cu 110.452 tone la un preț mediu de 3,42 lei/kg, fiind urmată de Grecia, care a importat 101.267 tone la 3,54 lei/kg.

Piețele extra-UE au oferit prețuri mai bune, dar pe volume reduse: Liban – 4,08 lei/kg, Turcia – 3,85 lei/kg, iar livrările către Elveția, Ucraina, Malaezia, Egipt și Cipru au completat tabloul exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #export #fermieri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul reglementat la gazele naturale plătit de consumatorii din Republica Moldova nu reprezintă doar costul de achiziție al gazului, ci o sumă de componente stabilite conform legii și metodologiilor de reglementare, precizează Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în contextul polemicilor din spațiul public privind „suprataxarea” populației.

Potrivit Agenției, costul de achiziție inclus în tarif este o medie ponderată anuală a tuturor achizițiilor realizate pe parcursul anului, nu un preț spot dintr-o anumită zi. „Prețul reflectă variațiile sezoniere ale pieței și costurile logistice aferente aducerii gazelor până în sistemul național”, explică regulatorul, arătând că scopul acestui model este asigurarea stabilității și continuității furnizării pe întreaga perioadă de reglementare.

ANRE precizează că tarifele de transport și distribuție sunt stabilite strict pe baza costurilor necesare și justificate ale operatorilor și nu generează profituri nejustificate, fiind aplicate tuturor furnizorilor în mod nediscriminatoriu. Totodată, componenta de corectare a venitului reglementat, cunoscută ca „devieri tarifare”, „nu reprezintă nici profit, nici pierdere”, ci reflectă diferențele dintre veniturile acceptate în tarif și cele efectiv realizate. Aceste diferențe sunt ulterior recuperate sau restituite prin mecanismele de ajustare aprobate de ANRE.

Regulatorul arată că, în anumite perioade, furnizorul poate cumpăra gaze la un preț mai mare decât media anuală inclusă în tarif, ceea ce generează un deficit temporar, iar în alte perioade poate cumpăra mai ieftin, ceea ce produce un excedent. „Este eronată interpretarea deficitului ca pierdere și a excedentului ca profit sau schemă de furt”, subliniază ANRE, precizând că la final de an aceste diferențe sunt compensate astfel încât consumatorii să plătească un preț corect și transparent.

Conform structurii actuale a prețului reglementat pentru consumatorii casnici, costul de achiziție a gazelor este de 9 381 lei pentru mia de metri cubi, adică aproximativ 9,38 lei pe metru cub sau circa 46 euro/MWh, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din tarif. Transportul gazelor reprezintă 254 lei/1000 m³, adică circa 2% din structură, distribuția – 4 401 lei, adică aproximativ 28%, cheltuielile furnizorului – circa 4%, iar rentabilitatea acestuia mai puțin de 1%. Devierile tarifare acumulate în 2024 și incluse spre recuperare în 2025 reprezintă 750 lei/1000 m³, aproximativ 5% din tarif.

Potrivit ANRE, aproximativ 60% din banii plătiți de consumatori merg direct pentru achiziția gazelor, iar restul de circa 40% acoperă costurile proprii ale furnizorului și serviciile de sistem – transport și distribuție – în baza tarifelor aprobate de Agenție.

În prezent, consumatorii din Republica Moldova achită 16,74 lei pentru un metru cub de gaz.

Precizările vin în contextul în care membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, l-a contrazis pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi, care a susținut că statul ar cumpăra pentru 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro.