Kazahstanul avertizează asupra riscurilor energetice după atacurile asupra petrolierelor grupului KMG

Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului și-a exprimat miercuri îngrijorarea față de atacurile cu drone din 13 ianuarie asupra mai multor petroliere aflate în drum spre terminalul maritim CPC din Marea Neagră, avertizând asupra riscurilor tot mai mari pentru securitatea infrastructurii energetice internaționale.

„Republica Kazahstan nu este parte la niciun conflict armat, contribuie la consolidarea securității energetice globale și europene și asigură livrări neîntrerupte de energie, în conformitate cu standardele internaționale. Petrolierele vizate aveau toate permisele necesare și erau echipate corespunzător”, a precizat reprezentantul MAE kazah, Yerlan Zhetybayev.

Pe 13 ianuarie, petrolierul Matilda, sub pavilion maltez, închiriat de o filială a KazMunayGas, a fost atacat de o dronă, fiind raportată o explozie fără incendiu. Nu au existat victime, iar evaluările preliminare indică faptul că nava rămâne navigabilă. Un alt petrolier, Delta Harmony, sub pavilion liberian, a fost de asemenea atacat în timp ce aștepta încărcarea, incendiul izbucnit fiind stins rapid, fără răniți și fără pierderi de petrol.

KazMunayGas este acționarul majoritar al grupului KMG International, cu operațiuni de rafinare, trading și retail în mai multe state din regiune. Grupul este prezent și în Republica Moldova, prin Rompetrol Moldova, care asigură aproximativ o treime din importurile de carburanți ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#kmg #petrolier #Petrom Moldova #Kazahstan #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.