Kazahstanul avertizează asupra riscurilor energetice după atacurile asupra petrolierelor grupului KMG

Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului și-a exprimat miercuri îngrijorarea față de atacurile cu drone din 13 ianuarie asupra mai multor petroliere aflate în drum spre terminalul maritim CPC din Marea Neagră, avertizând asupra riscurilor tot mai mari pentru securitatea infrastructurii energetice internaționale.

„Republica Kazahstan nu este parte la niciun conflict armat, contribuie la consolidarea securității energetice globale și europene și asigură livrări neîntrerupte de energie, în conformitate cu standardele internaționale. Petrolierele vizate aveau toate permisele necesare și erau echipate corespunzător”, a precizat reprezentantul MAE kazah, Yerlan Zhetybayev.

Pe 13 ianuarie, petrolierul Matilda, sub pavilion maltez, închiriat de o filială a KazMunayGas, a fost atacat de o dronă, fiind raportată o explozie fără incendiu. Nu au existat victime, iar evaluările preliminare indică faptul că nava rămâne navigabilă. Un alt petrolier, Delta Harmony, sub pavilion liberian, a fost de asemenea atacat în timp ce aștepta încărcarea, incendiul izbucnit fiind stins rapid, fără răniți și fără pierderi de petrol.

KazMunayGas este acționarul majoritar al grupului KMG International, cu operațiuni de rafinare, trading și retail în mai multe state din regiune. Grupul este prezent și în Republica Moldova, prin Rompetrol Moldova, care asigură aproximativ o treime din importurile de carburanți ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#kmg #petrolier #Petrom Moldova #Kazahstan #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.