Lukașenko joacă ultima carte. Belarus vrea să-și salveze economia cu criptomonede

Autoritățile din Belarus încearcă să stabilizeze economia afectată de sancțiunile internaționale printr-un pariu pe criptomonede. Președintele Alexandr Lukașenko a semnat un decret privind crearea criptobăncilor, instituții financiare care vor putea combina operațiunile cu active digitale cu serviciile bancare clasice, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al președinției.

Documentul subliniază că inițiativa are drept scop „consolidarea imaginii Belarusului ca stat-fanion în domeniul tehnologiilor financiare IT”. Măsura vine pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, care vizează o parte semnificativă a sectorului bancar belarus. Printre instituțiile afectate se numără mari bănci de stat, precum Belinvestbank, Bank Dabrabyt, Belagroprombank și Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus, asupra cărora au fost impuse restricții privind operațiunile internaționale și deconectarea de la sistemul SWIFT. De asemenea, sancțiunile au lovit și subsidiarele locale ale unor bănci rusești, inclusiv Sberbank, VTB și Alfa-Bank.

Potrivit decretului, o criptobancă va fi o societate autorizată să lucreze cu „semne digitale” – tokenuri și criptomonede – și să efectueze, în același timp, operațiuni bancare și de decontare. Primul astfel de banc ar putea apărea chiar în următoarele șase luni, a declarat vicepreședintele Banca Națională a Belarusului, Alexandr Egorov, care susține că impactul reformei va fi resimțit la nivelul întregii economii.

Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de transformare a Belarusului într-un hub crypto. Încă din septembrie 2025, Lukașenko recunoștea că sancțiunile occidentale au lovit dur economia și sistemul de plăți internaționale, cerând utilizarea mai activă a criptomonedelor pentru decontările externe. Din acest context a apărut și experimentul criptobăncilor.

Reforma este justificată și de deteriorarea indicatorilor macroeconomici. Planurile economice ale autorităților pentru 2025 nu au fost realizate: era prognozată o creștere a PIB de 4,1%, însă după nouă luni economia a avansat cu doar 1,6%. Inflația a depășit, la rândul ei, ținta stabilită, ajungând la 7,1% în octombrie, față de un nivel așteptat de cel mult 5%.

Experții remarcă faptul că Belarus are anumite avantaje pentru dezvoltarea unui hub crypto. Țara a legalizat criptomonedele încă din 2018, a oferit facilități fiscale rezidenților Parcului Tehnologiilor Informaționale și a sprijinit activitățile de minare prin costuri relativ reduse la energie. Totuși, persistă și restricții semnificative, precum interdicția transferurilor P2P în afara parcului IT, identificarea obligatorie a portofelelor digitale și blocările frecvente ale cardurilor.

Belarus nu este singurul stat din spațiul post-sovietic care mizează pe criptomonede. Țări precum Kârgâzstan, Turkmenistan și Kazahstan au adoptat legi pentru legalizarea burselor crypto și a minatului pentru afaceri, iar Kârgâzstanul a lansat deja un criptobanc și primul său stablecoin național, USDKG, garantat cu aur și ancorat la dolar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lucașenco #cripto #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În primele cinci zile ale perioadei de subscriere a valorilor mobiliare de stat, desfășurate în intervalul 12–21 ianuarie 2026, investițiile realizate prin platforma eVMS.md au atins un volum total de 90,5 milioane de lei.

Potrivit datelor oficiale, în acest interval au fost efectuate 705 tranzacții, realizate de 589 de investitori, evoluție care confirmă interesul constant al populației pentru instrumentele de economisire și investiții oferite de stat.

Cea mai mare parte a resurselor financiare atrase în primele cinci zile de subscriere a fost direcționată către obligațiunile de stat cu maturitatea de 1 an, care au cumulat investiții în valoare de 84,2 milioane de lei. Acestea au fost realizate prin 563 de tranzacții, efectuate de 509 investitori.

În același timp, obligațiunile de stat cu maturitatea de 4 ani au atras investiții în sumă de 6,3 milioane de lei, prin 142 de tranzacții, realizate de 129 de investitori.

Autoritățile reamintesc că Ministerul Finanțelor a instituit o frecvență lunară a emisiunilor de valori mobiliare de stat, oferind populației acces constant la instrumente sigure de economisire și investiții. Dobânda este fixă, iar plățile sunt efectuate semestrial, direct în conturile bancare ale investitorilor.

Conform calendarului oficial, în trimestrul I al anului 2026, următoarele sesiuni de subscriere sunt programate în intervalele 9–18 februarie 2026 și 9–18 martie 2026, investitorii având posibilitatea să opteze pentru obligațiuni de stat cu maturități de 1, 2, 3 sau 4 ani.