Lukașenko joacă ultima carte. Belarus vrea să-și salveze economia cu criptomonede

17 Ian. 2026, 12:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 12:27 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile din Belarus încearcă să stabilizeze economia afectată de sancțiunile internaționale printr-un pariu pe criptomonede. Președintele Alexandr Lukașenko a semnat un decret privind crearea criptobăncilor, instituții financiare care vor putea combina operațiunile cu active digitale cu serviciile bancare clasice, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al președinției.

Documentul subliniază că inițiativa are drept scop „consolidarea imaginii Belarusului ca stat-fanion în domeniul tehnologiilor financiare IT”. Măsura vine pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, care vizează o parte semnificativă a sectorului bancar belarus. Printre instituțiile afectate se numără mari bănci de stat, precum Belinvestbank, Bank Dabrabyt, Belagroprombank și Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus, asupra cărora au fost impuse restricții privind operațiunile internaționale și deconectarea de la sistemul SWIFT. De asemenea, sancțiunile au lovit și subsidiarele locale ale unor bănci rusești, inclusiv Sberbank, VTB și Alfa-Bank.

Potrivit decretului, o criptobancă va fi o societate autorizată să lucreze cu „semne digitale” – tokenuri și criptomonede – și să efectueze, în același timp, operațiuni bancare și de decontare. Primul astfel de banc ar putea apărea chiar în următoarele șase luni, a declarat vicepreședintele Banca Națională a Belarusului, Alexandr Egorov, care susține că impactul reformei va fi resimțit la nivelul întregii economii.

Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de transformare a Belarusului într-un hub crypto. Încă din septembrie 2025, Lukașenko recunoștea că sancțiunile occidentale au lovit dur economia și sistemul de plăți internaționale, cerând utilizarea mai activă a criptomonedelor pentru decontările externe. Din acest context a apărut și experimentul criptobăncilor.

Reforma este justificată și de deteriorarea indicatorilor macroeconomici. Planurile economice ale autorităților pentru 2025 nu au fost realizate: era prognozată o creștere a PIB de 4,1%, însă după nouă luni economia a avansat cu doar 1,6%. Inflația a depășit, la rândul ei, ținta stabilită, ajungând la 7,1% în octombrie, față de un nivel așteptat de cel mult 5%.

Experții remarcă faptul că Belarus are anumite avantaje pentru dezvoltarea unui hub crypto. Țara a legalizat criptomonedele încă din 2018, a oferit facilități fiscale rezidenților Parcului Tehnologiilor Informaționale și a sprijinit activitățile de minare prin costuri relativ reduse la energie. Totuși, persistă și restricții semnificative, precum interdicția transferurilor P2P în afara parcului IT, identificarea obligatorie a portofelelor digitale și blocările frecvente ale cardurilor.

Belarus nu este singurul stat din spațiul post-sovietic care mizează pe criptomonede. Țări precum Kârgâzstan, Turkmenistan și Kazahstan au adoptat legi pentru legalizarea burselor crypto și a minatului pentru afaceri, iar Kârgâzstanul a lansat deja un criptobanc și primul său stablecoin național, USDKG, garantat cu aur și ancorat la dolar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

07 Aug. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 16:19 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o perioadă de relansare, iar municipiul Chișinău a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 cel mai ridicat nivel al tranzacțiilor comerciale din ultimii cinci ani. Declarația a fost făcută de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit acestuia, între lunile aprilie și iunie au fost consemnate aproximativ 7.500 de tranzacții comerciale în municipiul Chișinău. Circa 5.000 au vizat cumpărarea unor apartamente, iar alte 2.500  bunuri imobile viitoare, respectiv locuințe aflate încă în construcție, dar contractate deja de cumpărători.

În primele șase luni ale anului, numărul tranzacțiilor comerciale din municipiu a ajuns la aproximativ 14.700.

Expertul susține că imaginea anterioară privind prăbușirea pieței a fost alimentată de modul incomplet în care erau publicate datele cadastrale. Până în 2024, statisticile includeau tranzacțiile înregistrate la oficiile cadastrale, însă nu reflectau separat operațiunile autentificate online de notari.

După ce notarii au obținut, la sfârșitul anului 2024, dreptul de a autentifica online tranzacțiile imobiliare, o parte tot mai mare a activității pieței nu mai apărea în rapoartele publice analizate în mod tradițional.

„La sfârșitul anului 2025, mai mult de jumătate dintre tranzacțiile comerciale cu imobile se realizau online, iar acestea nu erau reflectate în statisticile publice. De aici a apărut impresia că piața imobiliară s-a prăbușit, când, în realitate, urmăream doar tranzacțiile efectuate offline”, a explicat Ioniță.

Începând cu 2026, Cadastrul prezintă separat atât tranzacțiile realizate online, cât și pe cele efectuate offline. Totodată, a fost introdusă o categorie nouă – tranzacțiile cu bunuri imobile viitoare.

Conform calculelor prezentate de expert, datele din prima jumătate a anului, transpuse la nivel anual, indică aproximativ 11.500 de tranzacții offline și circa 10.000 online. Astfel, aproape jumătate din activitatea pieței imobiliare se desfășoară deja prin proceduri digitale.

Ioniță admite că piața s-a contractat cu aproximativ 20% în 2025, dar susține că declinul real a fost mai mic decât sugerau inițial statisticile, deoarece acestea nu cuprindeau întreaga activitate online.

O altă tendință este mutarea unei părți tot mai mari a cererii spre suburbiile Capitalei. Din aproximativ 25.600 de tranzacții comerciale cu apartamente și alte bunuri imobile analizate pentru prima jumătate a anului, peste 20.500 au revenit orașului Chișinău, iar circa 5.100 – suburbiilor.

Ponderea localităților suburbane a depășit astfel, pentru prima dată, pragul de 20% din totalul tranzacțiilor înregistrate la nivelul municipiului.

„În ultimele 12 luni au fost înregistrate cu aproximativ 2.700 de tranzacții comerciale mai multe, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10%. Cea mai mare dinamică se înregistrează în suburbiile municipiului Chișinău”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, noile date cadastrale arată că piața nu a trecut prin prăbușirea sugerată de vechile statistici, ci printr-o schimbare a modului în care sunt autentificate și înregistrate tranzacțiile. Digitalizarea și includerea locuințelor aflate în construcție oferă acum o imagine mai completă asupra cererii imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!