Șoc imobiliar! Moldova, cea mai scumpă țară din Europa la achiziția unui apartament

20 Ian. 2026, 13:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 13:20 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a intrat într-o zonă de turbulență pe piața imobiliară începând cu trimestrul III al anului 2025, iar această perioadă ar putea dura până în trimestrul II din 2026, susține economistul Veaceslav Ioniță, într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, scăderile de preț care pot apărea pe piață vor fi mai degrabă moderate și de scurtă durată. „Poate fi o ușoară scădere, dar pe o perioadă scurtă. Dacă cineva o prinde în respiro, aceasta este zona de achiziție”, afirmă Ioniță. El estimează că perioada favorabilă pentru cumpărarea locuințelor se întinde între trimestrul III 2025 și trimestrul II 2026, după care piața se va stabiliza, iar prețurile vor reveni pe creștere, însă într-un ritm mai lent decât majorarea salariilor.

Economistul explică faptul că există o legătură directă între salarii și prețul apartamentelor. În prezent, un metru pătrat de locuință nouă, finisată, costă echivalentul a aproximativ 2–2,2 salarii medii din Chișinău. Salariul mediu în capitală este cu circa 20% mai mare decât media pe țară și se situează în jurul valorii de 900 de euro.

În aceste condiții, pentru achiziția unui apartament de 70 de metri pătrați la prețurile actuale, un cumpărător ar avea nevoie de aproximativ 15 ani de muncă, susține Ioniță. „Din acest punct de vedere, Moldova este cea mai scumpă țară din Europa în raport cu veniturile. Doar în Olanda e mai greu decât la noi”, a declarat economistul.

Prin comparație, în București, efortul financiar necesar pentru procurarea unei locuințe este de circa șapte ani, față de aproximativ 20 de ani în urmă, când erau necesare până la 55 de salarii medii pentru un apartament.

Un alt fenomen important semnalat de Veaceslav Ioniță este schimbarea modului de finanțare a achizițiilor imobiliare. Dacă în trecut creditele ipotecare erau greu accesibile și puțin utilizate, în prezent acestea au devenit o opțiune reală pentru populație. „Dacă înainte aproape nimeni nu cumpăra apartamente prin credit, acum ne apropiem de situația în care jumătate dintre apartamente sunt procurate cu credit”, a menționat economistul.

Mai mult, el estimează că în trimestrul IV din 2025, pe fondul scăderii vânzărilor directe, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, peste jumătate din apartamentele vândute ar fi fost achiziționate prin credit ipotecar, concluzie care urmează să fie confirmată prin datele oficiale ce vor fi publicate în lunile următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.