Polonia adună aur ca pentru vremuri grele. Rezervele le-au depășit pe cele ale BCE

30 Ian. 2026, 12:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.