Statul a ucis 68 000 de porci, dar n-a plătit nimic. Ferma din Roșcani, abandonată

Ferma de porcine din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, afectată anul trecut de un focar major de pestă porcină africană (PPA), nu a primit nici până acum despăgubiri din partea statului. În urma epidemiei declarate în martie, au fost nimicite 67.794 de animale, iar pierderile financiare totale depășesc 400 de milioane de lei.

Contactată de IPN, directoarea fermei, Ecaterina Perebinos, a declarat că dosarele pentru despăgubiri au fost depuse încă din toamna anului trecut, iar toate măsurile sanitar-veterinare impuse de autorități au fost respectate integral. Cu toate acestea, procesul de compensare a fost suspendat, iar reluarea activității se face cu dificultăți majore, costurile fiind acoperite din surse proprii.

Focarul de PPA a fost declarat oficial pe 16 martie, iar autoritățile au impus măsuri stricte, inclusiv distrugerea întregului efectiv. „Compania a aplicat integral măsurile sanitar-veterinare impuse, inclusiv nimicirea întregului efectiv. Ulterior, au fost depuse dosarele de solicitare a despăgubirilor, evaluate de comisia de specialitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2010, la 194,7 milioane de lei”, a explicat Ecaterina Perebinos.

Potrivit acesteia, documentele au fost transmise Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în luna octombrie 2025, iar în decembrie compania a fost informată despre suspendarea temporară a procesului decizional, decizie contestată ulterior pe cale legală. „Până în prezent, plata despăgubirilor nu a fost efectuată, deși compania noastră a respectat toate măsurile impuse pentru lichidarea focarului”, a subliniat directoarea.

Impactul financiar rămâne semnificativ. În 2025, pierderile au depășit 250 de milioane de lei, iar ferma a reluat activitatea doar la aproximativ 30% din capacitate. Relansarea completă depinde de stabilitatea financiară și de recuperarea pierderilor. „Finanțarea relansării a fost realizată din resurse proprii și credite, însă lipsa despăgubirilor pune o presiune majoră pe fluxul de numerar și pe planurile de investiții”, a mai spus Ecaterina Perebinos.

Printre dificultățile majore sunt menționate costurile suplimentare de repornire a producției, refacerea efectivului, menținerea măsurilor stricte de biosecuritate și durata îndelungată a procedurilor administrative. Conducerea fermei afirmă că, în afara măsurilor obligatorii de eradicare a bolii, nu au fost oferite alte instrumente concrete de sprijin.

În prezent, ferma operează în regim controlat, iar viitorul său depinde de soluționarea dosarelor de despăgubire și de clarificarea cadrului instituțional. „Perspectivele sunt direct legate de rezolvarea despăgubirilor și de controlul riguros al PPA pe întreg teritoriul țării, pentru a preveni apariția altor focare”, a conchis directoarea.

Conducerea fermei consideră că gestionarea sanitar-veterinară a focarului a fost corectă, însă mecanismele de compensare și comunicare administrativă necesită îmbunătățiri substanțiale pentru a oferi fermierilor predictibilitate, transparență și termene clare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porc #bani #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sprijinul suplimentar al Uniunii Europene pentru consolidarea rutelor regionale de gaze, accesul la capacități de stocare și mecanismele de solidaritate energetică „ar fi extrem de valoros” pentru Republica Moldova și securitatea energetică europeană. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la reuniunea informală a Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie al UE, desfășurată la Nicosia, în Republica Cipru.

La reuniune au participat miniștrii energiei din statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanții țărilor EFTA, precum și delegațiile din Republica Moldova și Ucraina. Discuțiile s-au concentrat pe securitatea energetică europeană, dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și consolidarea unui sistem energetic interconectat și rezilient.

În intervenția sa, Dorin Junghietu a mulțumit partenerilor europeni pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în modernizarea sistemului energetic și a evidențiat rolul interconectărilor regionale pentru întărirea rezilienței energetice.

Oficialul a prezentat și proiectele strategice de infrastructură energetică aflate în derulare. Potrivit acestuia, linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău reprezintă un pas important pentru stabilitatea sistemului energetic și extinderea conectivității cu piața europeană de energie. În același timp, proiectele Suceava–Bălți și Strășeni–Gutinaș sunt menite să contribuie la consolidarea infrastructurii energetice și accelerarea integrării Republicii Moldova în rețeaua energetică europeană.

Un alt subiect discutat la reuniune a fost dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, considerate esențiale pentru flexibilitatea și stabilitatea sistemelor energetice moderne, în special în contextul integrării surselor regenerabile.

„Pentru Moldova, accesibilitatea sistemelor de stocare a energiei în baterii este deosebit de importantă. Costurile mai mici ar accelera implementarea acestor tehnologii, ar consolida flexibilitatea rețelei și ar crește reziliența țării la șocuri externe”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a reiterat și importanța diversificării surselor și rutelor energetice, inclusiv prin interconexiunea cu România, utilizarea în flux invers a Coridorului Transbalcanic și accesul la capacități de stocare în România și Ucraina.