ANSA blochează despăgubirile în cazul porcilor sacrificați de la Roșcana? Certificatele emise au ajuns în instanță

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi contestat în instanță chiar certificatele de constatare a pagubelor pe care tot ea le-a emis, în dosarele privind despăgubirile pentru fermele afectate de pesta porcină africană (PPA).

Contactată de BANI.MD pentru o reacție, instituția a refuzat să ofere detalii. „Nu oferim niciun comentariu până la finalizarea tuturor procedurilor”, a declarat șefa serviciului de presă a instituției, Mariana Gratii. Întrebată la ce proceduri se referă, aceasta a refuzat din nou să comenteze.

Publicația a solicitat explicații și de la ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, în contextul în care, la aproape un an de la focarul major de pestă porcină africană (PPA) din primăvara anului 2025, ferma din Roșcani nu ar fi primit încă despăgubirile estimate la 194,7 milioane de lei, după nimicirea a circa 68.000 de porci.

În răspunsul transmis, ministra a indicat că ANSA este autoritatea competentă pentru anchetă, evaluarea pagubelor și procedurile aferente focarelor de pestă porcină africană.

„ANSA vă poate oferi un răspuns complet privind evaluarea, deciziile procedurale adoptate etc.”, a precizat Catlabuga.

Șefa de la Agricultură a anunțat că ministerul lucrează la un nou regulament privind mecanismul de despăgubire, elaborat și consultat încă anul trecut.

Documentul se află în prezent în proces de expertizare la Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție, iar aprobarea de către Guvern este planificată pentru martie 2026.

La începutul lunii februarie, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, a declarat că statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost deja emise.

Potrivit lui, acțiunile în instanță ar avea scopul de a amâna plățile. „Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#roscana #porci #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de amestec carbamid-amoniacal (KAS-32) în Republica Moldova au ajuns în 2025 la 19 mii de tone, în valoare totală de 132,3 milioane lei, cu un preț mediu de 6.962 lei/tonă, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Datele indică o piață matură, puternic concentrată și dependentă de furnizorii din spațiul estic.

Potrivit expertului, KAS-32 rămâne unul dintre cele mai importante îngrășăminte azotate lichide pentru agricultura Moldovei, iar dinamica importurilor reflectă atât sezonalitatea lucrărilor agricole, cât și schimbările structurale în geografia livrărilor și în structura operatorilor de piață.

Analiza lunară arată o sezonalitate pronunțată, cu două vârfuri majore de import — în primul trimestru și în ultimul trimestru al anului. În ianuarie au fost importate circa 5,6 mii tone, iar în martie alte 5,5 mii tone, ceea ce confirmă strategia operatorilor de a forma stocuri înainte de sezonul agricol de primăvară. În schimb, în perioada aprilie–iunie nu au existat importuri, după finalizarea fertilizărilor principale.

În a doua parte a anului, importurile au crescut din nou, trimestrul IV asigurând 39,1% din volumul anual și 45,7% din valoarea totală. Prețurile au urmat o traiectorie clară: minimele s-au înregistrat la începutul anului (aproximativ 5.979–6.325 lei/tonă), iar în toamnă au urcat până la peste 8.000 lei/tonă, reflectând efectul volumelor mai mici și al condițiilor de piață.

Din punct de vedere geografic, piața este dominată categoric de Est. Rusia a livrat 59,6% din volumul total (11,3 mii tone) la un preț mediu de 6.165 lei/tonă, cel mai competitiv dintre toți furnizorii. Ucraina ocupă locul doi cu 19,1%, urmată de Bulgaria cu 10,6%. În total, statele fostei URSS au asigurat 79,1% din importuri, în timp ce furnizorii europeni și Turcia au avut o cotă cumulată de doar 20,9%.

Diferența de preț este semnificativă: media pentru furnizorii estici este de circa 6.550 lei/tonă, față de aproximativ 8.250 lei/tonă pentru cei europeni, ceea ce creează un avantaj competitiv de circa 26% în favoarea livrărilor din Est.

Structura importatorilor arată o concentrare ridicată. Compania Fertistream-Trm SRL domină piața cu 57,9% din volum (11 mii tone), beneficiind și de cel mai mic preț mediu — 6.131 lei/tonă, datorită colaborării exclusive cu producători din Rusia. Următorii jucători sunt Carvidon-Trade SRL (16,8%) și Fertilink Trading SRL (13,8%). Împreună, primii trei importatori controlează 88,5% din piață.

Analiza evidențiază și o corelație puternică între volumul achizițiilor și prețul obținut: operatorii mari importă la circa 6.100 lei/tonă, în timp ce companiile mici plătesc frecvent 8.000–8.200 lei/tonă, diferența ajungând la 25–34%.

Iurie Rija concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este stabilă, dar puternic dependentă de furnizorii estici și de câțiva operatori mari. Pentru fermieri, momentul optim de achiziție rămâne perioada ianuarie–martie, când prețurile sunt cele mai competitive.

Pentru 2026, evoluția pieței va depinde de prețurile globale la îngrășăminte, stabilitatea relațiilor comerciale cu principalii furnizori și riscurile geopolitice. Potrivit analistului, orice perturbare a fluxurilor din Est ar putea forța o reorientare spre surse europene, ceea ce ar duce inevitabil la creșterea costurilor pentru agricultori.