Un nou potențial cumpărător al activelor Lukoil: Midad Energy propune plată integrală în numerar

13 Feb. 2026, 11:46
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
13 Feb. 2026, 11:46 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Compania saudită Midad Energy a semnat la sfârșitul lunii ianuarie un protocol de intenție cu gigantul rus Lukoil pentru achiziționarea activelor externe ale companiei ruse, aflate sub sancțiuni occidentale, au declarat mai multe surse pentru Reuters.

Acordul preliminar acoperă toate activele internaționale scoase la vânzare de Lukoil. Midad a convenit să achite tranzacția integral în numerar și să depună fondurile într-un cont escrow, unde vor rămâne blocate până la obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, inclusiv a Departamentului Trezoreriei SUA. Suma exactă oferită de partea saudită nu a fost făcută publică.

Potrivit surselor citate, Midad lucrează la asigurarea conformității cu toate cerințele legale și tratează oferta ca pe o mișcare cu miză ridicată, susținută de relații politice solide cu Arabia Saudită. Totuși, orice transfer final al activelor sancționate necesită aprobarea explicită a autorităților americane, iar în actualul context geopolitic nu există garanții că Washingtonul va autoriza vânzarea.

Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Lukoil în octombrie 2025. Ulterior, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a prelungit licența care permite tranzacțiile legate de vânzarea activelor până la 28 februarie 2026.

În ultimele luni, Lukoil a purtat negocieri și cu alți potențiali cumpărători. Pe 29 ianuarie 2026, compania a anunțat semnarea unui acord cu fondul american Carlyle Group pentru vânzarea a 100% din Lukoil International GmbH, entitatea care reunește activele externe ale grupului, cu excepția celor din Kazahstan. Anterior, traderul Gunvor Group își exprimase interesul pentru preluare, însă și-a retras oferta după ce autoritățile americane au indicat că nu vor acorda licența necesară.

Potrivit datelor publice, Lukoil deține active de producție în Kazahstan, Uzbekistan și Azerbaidjan și este prezentă în mai multe state din Orientul Mijlociu și Africa. Grupul operează rafinării în Europa și avea, la sfârșitul anului 2024, peste 5.000 de stații de alimentare în 19 țări, inclusiv în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.