Tun de milioane la Termoelectrica? Motoare uzate băgate pe ușa din dos

Negocierile pentru proiectul de modernizare a Termoelectrica, finanțat dintr-un credit de peste 81 de milioane de euro, continuă să fie marcate de opacitate, întârzieri și decizii controversate. Deși Ministerul Energiei a declarat public că susține negocierea cu toți ofertanții, în practică procesul pare blocat de o „mână invizibilă” care împinge discuțiile într-o singură direcție către compania turcă Iltekno.

Această situație ridică semne serioase de întrebare, mai ales în condițiile în care proiectul este unul strategic, iar banii investiți sunt credit extern, care va fi rambursat din taxele cetățenilor. Orice decizie greșită va fi plătită direct de populație.

Ultima ofertă Iltekno: motoare noi sau motoare uzate?

Conform informațiilor recente, Iltekno a transmis următoarele prețuri: 81,8 milioane € pentru motoare de mâna a doua și 96 milioane € pentru motoare noi

Termoelectrica a refuzat să semneze pentru varianta cu motoare uzate, considerând că nu își poate asuma responsabilitatea pentru echipamente second-hand într-un proiect de importanță națională. În consecință, negocierile au intrat din nou în pauză, iar instituțiile implicate și-au luat câteva zile pentru a decide ce urmează.

Un proiect distorsionat: de la modernizare la improvizație

Scopul inițial al proiectului — modernizarea capacităților de cogenerare prin instalarea unor motoare noi, eficiente și conforme cu standardele tehnice — pare să fie tot mai mult compromis.

Negocierile actuale au distorsionat obiectivele tehnice ale proiectului. Ideea instalării unor motoare uzate, cu caracteristici tehnice neclare și eficiență redusă, contravine atât cerințelor inițiale, cât și interesului energetic al țării.

Ministerul Energiei, UCIPE și Termoelectrica au obligația să nu permită schimbarea proiectului în detrimentul calității și siguranței. Acceptarea unor echipamente uzate ar însemna nu doar o abatere de la standardele tehnice, ci și o vulnerabilizare a întregului sistem energetic.

Instituțiile statului trebuie să acționeze în interes public

Este esențial ca instituțiile moldovenești să înțeleagă că acest proiect nu este o simplă achiziție tehnică, ci o investiție strategică finanțată din bani împrumutați, care vor fi rambursați de cetățeni.

În acest context, orice decizie trebuie să fie luată în interesul statului și al oamenilor, nu în funcție de interese opace sau presiuni din umbră. Acceptarea unor scheme dubioase sau a unor echipamente neconforme ar echivala cu susținerea unor practici care pot fi catalogate drept criminale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoelctrica #bani #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.