Euro digital vine cu o factură uriașă: costuri estimate la 6 miliarde în patru ani

20 Feb. 2026, 16:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
20 Feb. 2026, 16:17 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Introducerea euro digital ar putea costa băncile europene între patru şi şase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani, a afirmat joi Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, transmite agerpres.

Noua monedă digitală la care lucrează BCE este estimată să coste aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru a fi configurată. Apoi, costurile operaţionale se vor situa la 300 milioane euro, a adăugat el, fără a specifica dacă această cifră se referă la o sumă anuală.

Luna aceasta, membrii Parlamentului European şi-au exprimat sprijinul de principiu pentru un euro digital, o versiune electronică a monedei unice pe care Banca Centrală Europeană doreşte să o implementeze până la sfârşitul deceniului şi care ar trebui să consolideze suveranitatea Europei în zona mijloacelor de plată.

Euro digital este o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată la fel ca şi numerarul pentru plăţi în magazine, online şi între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori.

BCE, care a început să studieze fezabilitatea lansării propriei monede digitale în 2020, intenţionează să demareze faza pilot a proiectului în 2027 şi să înceapă emiterea de euro digital în 2029, cu condiţia adoptării unui cadru legislativ european în acest an.

„Estimările prezentate, care se bazează pe indicaţiile primite de la bănci, arată costuri de implementare între patru şi şase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani: este aproximativ 3% din ceea ce ele cheltuie anual cu mentenanţa sistemului IT”, a explicat Cipollone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.