Euro digital vine cu o factură uriașă: costuri estimate la 6 miliarde în patru ani

20 Feb. 2026, 16:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
20 Feb. 2026, 16:17 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Introducerea euro digital ar putea costa băncile europene între patru şi şase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani, a afirmat joi Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, transmite agerpres.

Noua monedă digitală la care lucrează BCE este estimată să coste aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru a fi configurată. Apoi, costurile operaţionale se vor situa la 300 milioane euro, a adăugat el, fără a specifica dacă această cifră se referă la o sumă anuală.

Luna aceasta, membrii Parlamentului European şi-au exprimat sprijinul de principiu pentru un euro digital, o versiune electronică a monedei unice pe care Banca Centrală Europeană doreşte să o implementeze până la sfârşitul deceniului şi care ar trebui să consolideze suveranitatea Europei în zona mijloacelor de plată.

Euro digital este o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată la fel ca şi numerarul pentru plăţi în magazine, online şi între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori.

BCE, care a început să studieze fezabilitatea lansării propriei monede digitale în 2020, intenţionează să demareze faza pilot a proiectului în 2027 şi să înceapă emiterea de euro digital în 2029, cu condiţia adoptării unui cadru legislativ european în acest an.

„Estimările prezentate, care se bazează pe indicaţiile primite de la bănci, arată costuri de implementare între patru şi şase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani: este aproximativ 3% din ceea ce ele cheltuie anual cu mentenanţa sistemului IT”, a explicat Cipollone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.