Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și conflictul din Iran nu afectează aprovizionarea României cu gaze naturale și nici tranzitul gazelor către Ucraina, Republica Moldova și Europa Centrală. Asigurările vin din partea directorului general al Transgaz România, Ion Sterian, care a declarat că sistemul energetic românesc funcționează normal, iar necesarul de consum este acoperit integral din producția internă și din depozitele de înmagazinare, notează mediafax.ro.
Potrivit oficialului, consumul de gaze a scăzut în ultimele zile sub 40 de milioane de metri cubi pe zi, pe fondul încălzirii vremii, iar cantitățile necesare sunt asigurate din producția internă și din rezervele din depozite. În prezent, România mai are aproximativ un miliard de metri cubi de gaze înmagazinate, ceea ce reprezintă circa 33% din capacitatea totală de depozitare. Aceste rezerve, susține Sterian, sunt suficiente pentru a acoperi consumul până la finalul sezonului rece, care oficial se încheie la 31 martie.
Directorul Transgaz a explicat că, în zilele foarte reci, extracțiile din depozite ajungeau la 25–30 de milioane de metri cubi pe zi, însă în prezent nivelul a scăzut la aproximativ 17,5 milioane de metri cubi. Chiar și în cazul în care temperaturile ar fi rămas scăzute, România ar fi avut capacitatea necesară pentru a trece fără dificultăți peste iarnă, a subliniat acesta.
Un alt argument important este faptul că România este în prezent cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, cu aproximativ 35% din producția totală. În următorii ani, producția internă ar putea crește semnificativ odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, o investiție estimată la aproximativ 4 miliarde de euro realizată de OMV Petrom și Romgaz. Exploatarea ar urma să înceapă în 2027, iar la capacitate maximă producția de gaze a României ar putea practic să se dubleze.
În ceea ce privește tranzitul gazelor prin Coridorul Vertical, care transportă gaze din sudul Europei spre Ucraina, Republica Moldova și alte state din Europa Centrală, acesta se desfășoară în condiții normale și nu este influențat de tensiunile din Orientul Mijlociu sau de eventualele restricții din Strâmtoarea Ormuz.
Totuși, conflictul din Iran a avut efect asupra prețurilor pe piețele energetice din regiune. Datele oficiale arată că între 27 februarie și 2 martie 2026 cotațiile gazelor au crescut semnificativ pe mai multe burse europene: cu 18% în Grecia, 30% în Bulgaria, 33,3% în Ungaria, 31,2% în Austria și 37,3% în România. Pentru data de 3 martie, creșterile raportate față de 27 februarie au ajuns la 57,5% în Austria și 51,7% în România.
Coridorul Vertical și Coridorul Transbalcanic sunt considerate proiecte strategice pentru securitatea energetică a Europei de Sud-Est. Acestea contribuie la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, reduc dependența de gazele rusești și consolidează securitatea energetică a Republicii Moldova, Ucrainei și a statelor din Europa Centrală și Balcani.
Prin Coridorul Vertical sunt transportate în principal gaze naturale lichefiate provenite din Statele Unite, livrate prin terminalele LNG din Grecia, precum Revythoussa și Alexandroupolis, dar și prin alte proiecte aflate în dezvoltare. În prezent, capacitatea coridorului este de aproximativ 5,03 miliarde de metri cubi pe an, urmând să crească la 9,41 miliarde de metri cubi în prima etapă de extindere și până la 27 de miliarde de metri cubi anual într-o etapă ulterioară.
