Gazele puse „la păstrare” în 2025 costă peste 24,4 de milioane de lei: Energocom vine cu nota de plată

Costul stocurilor de securitate de gaze naturale pentru anul 2025 este estimat la 24,48 milioane de lei, potrivit calculelor prezentate de S.A. „Energocom” Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Autoritatea a publicat solicitarea companiei pentru consultări publice, urmând să examineze și să aprobe aceste costuri.

Conform documentelor depuse, cheltuielile includ costul gazelor naturale achiziționate pentru formarea stocurilor, transportul, serviciile de stocare, costurile financiare și cele administrative. Doar costul gazelor necesare constituirii stocurilor de securitate este estimat la 19,62 milioane de lei, iar împreună cu celelalte cheltuieli, costul total pentru anul 2025 ajunge la 24,48 milioane de lei.

În același timp, Energocom a inclus și costurile de stocare aferente stocurilor de securitate constituite în anii 2022, 2023 și 2024, estimate la 12,57 milioane de lei. Astfel, suma totală care urmează să fie recuperată se ridică la 37,06 milioane de lei, ceea ce ar însemna peste 3,08 milioane de lei lunar.

Pentru comparație, costurile stocurilor de securitate pentru anul 2024 au fost aprobate de ANRE la nivelul de 22,68 milioane de lei.

Amintim că Republica Moldova este obligată, potrivit legislației, să constituie rezerve de gaze naturale pentru a asigura securitatea energetică în sezonul rece. Astfel, stocurile strategice trebuie să reprezinte aproximativ 15% din consumul mediu anual de gaze naturale al consumatorilor finali și sunt utilizate în perioada rece a anului. Separat, sunt prevăzute și stocuri de securitate, echivalente cu aproximativ 10 zile de consum în perioada de iarnă, în volum de circa 50 de milioane de metri cubi, care pot fi utilizate doar în situații de urgență.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#costuri gaze #stocuri de securitate #2025 #Energocom #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.