Ucraina a transmis Moldovei rezultatele analizelor UE privind carnea de pui și așteaptă decizia reluării exporturilor

Ucraina a transmis părții moldovenești rezultatele analizelor de laborator ale cărnii de pui, efectuate într-un laborator european, și așteaptă acum o decizie privind reluarea exporturilor în Republica Moldova ale produselor unuia dintre cei mai mari producători ucraineni de carne de pui SA „Mironovskaia Ptițefabrika”.

O scrisoare oficială în acest sens a fost trimisă de către șeful interimar al Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor, Andrii Kreitor, directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova, Radu Musteață.

Este vorba despre punerea în aplicare a înțelegerilor la care au ajuns autoritățile de reglementare din cele două țări în cadrul unei reuniuni de lucru online, desfășurate la 12 martie 2026. În urma acesteia, Serviciul ucrainean pentru siguranța alimentelor a transmis către ANSA rezultatele unor analize suplimentare de laborator privind produsele companiei „Mironovskaia Ptițefabrika”.

La rândul său, ANSA a confirmat recepționarea rezultatelor acestor analize. Șefa serviciului de presă al instituției, Mariana Grați, a declarat că agenția va prezenta în scurt timp concluziile raportului laboratorului european.

Testele au fost efectuate într-un laborator european acreditat, utilizând metode care respectă cerințele legislației Uniunii Europene. Analizele au vizat determinarea cantităților reziduale de metronidazol o substanță a cărei utilizare în producția de produse de origine animală este strict controlată.

Probele pentru analiză au fost prelevate la unitățile de producție ale companiei din regiunea Cerkasî, în cadrul controlului de stat. Prelevarea a fost realizată de o comisie autorizată, cu participarea reprezentanților organelor teritoriale de control de stat, ai laboratorului veterinar de stat și ai operatorului economic.

În total au fost colectate 72 de probe de ser sanguin de la pui broiler de diferite vârste. Toate probele au fost sigilate, documentate corespunzător și transmise pentru analize de laborator. Rezultatele obținute au fost transmise oficial de partea ucraineană autorității de reglementare din Moldova, împreună cu informațiile aferente.

Autoritățile ucrainene subliniază că astfel Ucraina și-a îndeplinit partea de angajamente stabilite în timpul consultărilor dintre instituțiile competente ale celor două state. În prezent, partea ucraineană așteaptă pasul următor din partea autorităților moldovenești – o decizie privind reluarea exporturilor produselor companiei „Mironovskaia Ptițefabrika” pe piața Republicii Moldova.

Carnea de pui din Ucraina a fost livrată timp de mai mulți ani pe piața moldovenească, unde a concurat cu succes atât cu producătorii locali, cât și cu importurile din alte state, datorită raportului competitiv dintre preț și calitate. Reluarea exporturilor este importantă nu doar pentru compania producătoare, ci și pentru menținerea prezenței stabile a produselor ucrainene pe această piață.

Serviciul ucrainean pentru siguranța alimentelor subliniază că cooperarea dintre Ucraina și Republica Moldova în domeniul controlului veterinar și sanitar continuă într-un format constructiv, iar cele două părți mențin un dialog constant pentru soluționarea aspectelor tehnice și respectarea standardelor internaționale privind siguranța alimentelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.