Războiul devine tot mai scump! SUA cer peste 200 de miliarde pentru Iran

Pentagonul a solicitat Casei Albe aprobarea unui pachet de peste 200 de miliarde de dolari pentru finanțarea războiului cu Iranul, potrivit unor oficiali americani de rang înalt citați de The Washington Post.

Suma cerută depășește semnificativ cheltuielile deja efectuate în cadrul operațiunii militare și ar urma să fie utilizată, în principal, pentru creșterea urgentă a producției de armament esențial, epuizat în urma loviturilor asupra Iranului.

Deocamdată nu este clar ce valoare finală va solicita Casa Albă Congresului, însă sursele citate susțin că Pentagonul a înaintat în ultimele două săptămâni mai multe propuneri de finanțare. În același timp, există rezerve în interiorul administrației, unii oficiali considerând că solicitarea nu are șanse reale de a fi aprobată, în condițiile în care democrații din Congres se opun campaniei militare și critică administrația președintelui Donald Trump.

Deși republicanii susțin, în general, alocarea de fonduri suplimentare, aceștia nu au ajuns încă la un consens privind strategia legislativă și nu au identificat o modalitate de a depăși pragul de 60 de voturi necesar în Senat.

Pe 8 martie, Pentagonul a informat oficial Congresul că, în prima săptămână de război, cheltuielile au fost estimate la 6 miliarde de dolari, dintre care 4 miliarde au fost destinate munițiilor și sistemelor de interceptare a rachetelor iraniene. Ulterior, pe 11 martie, o nouă evaluare a ridicat costul primei săptămâni la 11,3 miliarde de dolari.

Potrivit Financial Times, de la începutul conflictului, Statele Unite au consumat stocuri importante de muniții strategice acumulate în ultimii ani, inclusiv rachete de croazieră de tip „Tomahawk”.

Surse citate de The New York Times au menționat că Iranul s-a dovedit mai bine pregătit pentru conflict decât anticipa administrația americană. În același timp, potrivit Axios, președintele Donald Trump miza inițial pe o victorie rapidă, estimând că operațiunea nu va dura mai mult de patru până la șase săptămâni.

În prezent, scenariile s-au schimbat, iar administrația americană se pregătește pentru un conflict de durată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Iran #razboi #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.