Serbia blochează în continuare exporturile de țiței și eliberează motorină din rezerve

19 Mart. 2026, 16:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Mart. 2026, 16:03 // Actual //  Grîu Tatiana

Serbia a decis să prelungească interdicția privind exporturile de țiței și produse petroliere, în încercarea de a proteja piața internă de eventuale penurii și de creșterea prețurilor, pe fondul tensiunilor generate de războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Anunțul a fost făcut joi de ministra Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, potrivit Reuters.

Măsura, care urma să expire pe 19 martie, a fost extinsă până pe 2 aprilie și vizează exporturile de motorină, benzină și țiței prin toate modalitățile de transport. Oficialul a explicat că decizia are drept scop menținerea stabilității pe piața locală, în contextul riscurilor tot mai mari legate de aprovizionare și prețuri.

În paralel, autoritățile de la Belgrad au decis să elibereze pe piață 40.000 de tone de motorină din rezervele de stat, ca măsură suplimentară de protecție. Totodată, săptămâna trecută, guvernul a redus accizele la carburanți cu 20% pentru a limita impactul scumpirilor asupra populației.

Serbia menține încă din februarie 2022 un mecanism de plafonare a prețurilor la combustibili, stabilind limite maxime pentru motorina Euro și benzina Euro Premium – BMB 95.

Datele oficiale arată că exporturile de combustibil au reprezentat aproximativ 3,6% din totalul exporturilor Serbiei în 2024, echivalentul a circa 1,26 miliarde de dolari. În 2025 însă, acestea au scăzut semnificativ, pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei NIS, singura rafinărie din țară, controlată de capital rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.