Moldova ar putea intra în stare de urgență energetică pentru două luni. Premierul convoacă Guvernul

Instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile va fi propusă de Guvern, în contextul situației create după atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu, care a precizat că decizia vine după deconectarea liniei electrice Vulcănești–Isaccea, una dintre principalele surse de alimentare cu energie a Republicii Moldova.

„Ceea ce se întâmplă astăzi în sectorul energetic nu este un accident. Atacurile asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina reprezintă o crimă de război, dar și un atac la adresa noastră, aici, în Republica Moldova. Loviturile din cursul nopții au dus la deconectarea principalei linii electrice care alimentează țara. Au fost activate imediat cele patru linii de interconexiune cu România, însă situația rămâne complicată”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, Guvernul va interveni prompt pentru a gestiona criza și pentru a preveni eventuale riscuri pentru populație.

„Vom propune instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile. Aceasta nu este o măsură de panică, ci de responsabilitate. Este necesară pentru a acționa rapid, coordonat și în interesul oamenilor, pentru a mobiliza resurse suplimentare și a proteja infrastructura critică”, a mai spus Munteanu.

Premierul a anunțat că ședința Guvernului va avea loc astăzi, ora 13:00. Totodată, Munteanu spune că va merge în Parlament, alături de miniștri și responsabilii din domeniu, pentru a prezenta situația și a solicita sprijinul deputaților pentru măsurile propuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#stare de urgență energetică #60 zile #Alexandru Munteanu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.