Ministrul Finanțelor câștigă mai mult din consultanță decât din funcția publică

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat pentru anul 2025 venituri din consultanță, care depășesc salariul obținut din funcția publică, potrivit declarației de avere .

Conform documentului, Gavriliță a încasat circa 59 de mii de euro din activități de consultanță, în timp ce salariul de ministru a fost de aproximativ 101 mii de lei. În paralel, acesta a declarat venituri suplimentare de peste 1,07 milioane de lei din alte servicii și salarii, ceea ce indică o pondere majoră a veniturilor din surse externe funcției publice.

Un alt detaliu important este venitul din chirii, care se ridică la circa 33,5 mii de euro anual, dar și dobânzile obținute din investiții în valori mobiliare de stat și conturi bancare.

La capitolul active, ministrul deține investiții în fonduri în valoare de aproximativ 308 mii de lei, dar și plasamente externe de peste 15 mii de euro. În plus, acesta investește activ în titluri de stat, inclusiv emise chiar de Ministerul Finanțelor, cu randamente de până la 6,9%.

În ceea ce privește bunurile imobile, Gavriliță deține două apartamente – unul de circa 126 m² și altul de peste 90 m², precum și drept de folosință asupra unei case de 156 m², dobândită în 2025. Valoarea totală a acestor proprietăți depășește echivalentul a câteva milioane de lei.

La capitolul bunuri mobile, ministrul a achiziționat în 2025 un automobil Volvo XC40 în valoare de peste 700 de mii de lei, pe lângă un BMW i3 deținut anterior.

Datele mai arată că ministrul nu are datorii declarate, ceea ce îl plasează într-o situație financiară stabilă, cu venituri diversificate din consultanță, investiții și proprietăți.

#gavrilita #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.