Bomba din economie! Moldova trăiește din datorii și bani din afară

01 Apr. 2026, 17:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Apr. 2026, 17:26 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a încheiat trimestrul IV 2025 cu un deficit extern și o dependență de finanțarea din exterior, arată datele privind balanța de plăți publicate de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit raportului, deficitul contului curent a ajuns la 944,8 milioane de euro, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 19,4% din PIB. Acest nivel confirmă presiunea asupra economiei, generată în special de dezechilibrul comercial.

Cea mai mare vulnerabilitate vine din comerțul exterior: deficitul comercial cu bunuri a urcat la 1,59 miliarde de euro, după ce importurile au crescut mai rapid decât exporturile. În special, importurile de produse energetice au crescut cu peste 27%, și au ajuns la aproape 483 milioane de euro, ceea ce arată dependența ridicată de resursele externe.

În același timp, exporturile au avut o evoluție pozitivă, în creștere cu 15,1%, impulsionate în principal de produsele agroalimentare. Totuși, structura exporturilor rămâne vulnerabilă, dominată de bunuri primare și cu valoare adăugată redusă.

Un semnal pozitiv vine din sectorul serviciilor, unde excedentul a ajuns la 264,6 milioane de euro, în creștere cu 20%, susținut în special de serviciile IT, care generează deja peste un sfert din exporturile de servicii.

Pe de altă parte, remiterile o sursă tradițională de valută au scăzut ușor, până la 428,4 milioane de euro. Acestea reprezintă 8,8% din PIB, ceea ce indică o diminuare treptată a acestui sprijin extern.

Pentru a acoperi deficitul, economia a avut nevoie de finanțare externă de aproape 928 milioane de euro într-un singur trimestru. Aceasta a fost asigurată în principal prin împrumuturi și reducerea activelor externe, ceea ce crește riscurile pe termen mediu.

În același timp, poziția investițională internațională netă s-a deteriorat până la -6,87 miliarde de euro, echivalentul a 38,1% din PIB, semn că datoriile externe depășesc activele deținute peste hotare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Sept. 2026, 14:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Sept. 2026, 14:34 // Actual //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova vrea să intre în era inteligenței artificiale, chiar dacă o parte din infrastructura feroviară pare să fi rămas blocată în mijlocul secolului trecut. Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” examinează posibilitatea instalării, pe trenuri, a unui sistem inteligent de analiză video, monitorizare a fluxului de pasageri și sporire a siguranței publice.

Potrivit CFM, noul sistem ar urma să numere automat pasagerii, să determine gradul real de ocupare a trenurilor și să ofere date care să permită optimizarea graficelor de circulație, distribuirea vagoanelor și planificarea garniturilor.

Tehnologia ar urma să monitorizeze inclusiv spațiile publice din interiorul trenurilor și să identifice situațiile neobișnuite sau potențial periculoase, cu alertarea operativă a serviciilor responsabile.

Cu alte cuvinte, trenurile moldovenești ar putea primi „ochi inteligenți” înainte ca toate șinele pe care circulă să ajungă în secolul XXI.

Anunțul vine la doar câteva zile după ce cinci vagoane ale unui tren de marfă care transporta pietriș au deraiat, duminică, 13 septembrie 2026, pe sectorul Cahul – Prut 2.

Trenul nr. 3082 avea 29 de vagoane, iar cinci dintre acestea au ieșit de pe șine. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Detaliul care pune însă într-o lumină aparte ambițiile digitale ale CFM este chiar explicația oferită de întreprindere după accident. Sectorul de cale ferată unde s-a produs deraierea nu a beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare din anul 1956.

Așadar, în timp ce unele porțiuni de cale ferată așteaptă modernizarea de aproximativ 70 de ani, CFM analizează deja tehnologii capabile să știe câți pasageri sunt într-un vagon, cât de ocupat este trenul și dacă în interior se produce ceva suspect.

Întreprinderea precizează că pe sectorul unde s-a produs deraierea au fost demarate lucrări de reparație capitală, finanțate din mijloace alocate de Guvern pentru reabilitarea infrastructurii feroviare.

Până când inteligența artificială va ajunge la bord, CFM mai are însă de rezolvat o problemă ceva mai analogică, ca vagoanele să rămână pe șine.