„Prima Casă” după 1 aprilie: beneficiarii actuali rămân protejați, noile cereri

Programul „Prima Casă” continuă fără modificări pentru beneficiarii actuali, însă pentru cererile noi finanțarea va depinde de resursele bugetare disponibile. Precizările au fost făcute de către Ministerul Finanțelor, după ce s-a anunțat că a fost atinsă limita alocațiilor prevăzute în bugetul de stat, iar din 1 aprilie nu se mai acceptă cereri noi spre finanțare.

Potrivit instituției, persoanele care sunt deja în program nu vor resimți schimbări.

„Dacă beneficiați deja de program, condițiile rămân aceleași”, au transmis autoritățile.

Totodată, Ministerul Finanțelor afirmă că procesul de validare continuă și după 1 aprilie, dar nu toate dosarele vor primi imediat finanțare.

„Dacă sunteți eligibili și cererea este validată, veți fi incluși pe lista de așteptare, iar finanțarea depinde de alocările bugetare ulterioare”, precizează instituția.

Autoritățile dau asigurări că mecanismul de garantare rămâne intact: „Componenta de garantare nu este afectată”.

În același timp, cererile depuse până la 31 martie vor fi examinate în continuare după regulile existente.

„Dacă ați depus cererea până la 31 martie 2026 și aceasta este eligibilă, ea va fi validată și finanțată conform programului”, mai spune instituția.

Pentru cei care au deja dosarele aprobate, sprijinul financiar va continua ”în regim obișnuit”.

Anterior, deputatul Ion Chicu a criticat modificările aduse programului „Prima Casă”, într-un schimb de replici cu Radu Marian. Fostul premier a acuzat că programul, inițial conceput pentru tineri cu venituri modeste, a fost „denaturat” prin majorarea plafonului de achiziție de la un milion la 2,5 milioane de lei, ceea ce ar fi dus la creșterea artificială a prețurilor și la epuizarea rapidă a fondurilor pentru compensații.

#finanțarea programului #buget epuizat #prima casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump