„Prima Casă” ar putea fi oprită! Gavriliță recunoaște: statul a scumpit locuințele pentru toți

10 Apr. 2026, 09:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 09:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că programul „Prima Casă” ar putea fi modificat sau chiar neprelungit în forma actuală, întrucât, deși a fost conceput pentru a facilita accesul la locuințe, acesta a contribuit și la creșterea prețurilor pe piața imobiliară.

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, oficialul a explicat că extinderea programului a stimulat cererea pentru locuințe, inclusiv pentru unele mai scumpe, în condițiile în care beneficiarii au avut acces facil la credite, uneori fără avans.

„Un program bine intenționat, care ajută cetățenii să-și permită o locuință, inevitabil influențează cererea totală și nu are cum să nu contribuie, chiar și parțial, la creșterea prețurilor”, a afirmat Gavriliță. El a subliniat că impactul nu este decisiv, dar există și trebuie luat în calcul.

Ministrul a atras atenția că intervențiile statului pe partea de cerere pot avea efecte negative asupra celor care nu beneficiază de program, prin scumpirea locuințelor. „Trebuie să ne asigurăm că nu facem mai rău altor cetățeni atunci când ajutăm un anumit grup”, a punctat acesta.

În prezent, componenta de garantare a creditelor din program continuă să funcționeze, însă fondurile pentru compensarea ratelor au fost epuizate. Autoritățile au suspendat noi angajamente, dar statul va continua să achite aproximativ 150 de milioane de lei anual pentru cei circa 6.000 de beneficiari existenți.

„Indiferent că am oprit extinderea, aceste plăți vor continua ani la rând. Dacă programul ar fi continuat, costurile ar putea crește la 200–300 de milioane de lei anual”, a avertizat ministrul.

Gavriliță a mai declarat că a cerut o analiză a bunelor practici internaționale și a inițiat discuții cu experți și cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a identifica alternative mai eficiente de sprijin pentru familii.

Potrivit acestuia, unele opinii din mediul economic sugerează că programul nu ar fi necesar, însă Guvernul analizează inclusiv scenariul în care statul nu intervine direct pe piață. „Intervenim cu banii contribuabililor și trebuie să fim siguri că este corect pentru toți cetățenii, nu doar pentru beneficiari”, a spus oficialul.

Ministrul a sugerat că sprijinul pentru familii ar putea fi regândit prin alte mecanisme, inclusiv ajutoare directe legate de copii sau de întreținerea acestora, și nu exclusiv prin facilitarea accesului la credite ipotecare.

„Accesul la locuințe este important, dar nu este singura componentă. Trebuie să vedem dacă aceasta este cea mai potrivită soluție sau dacă există alternative mai eficiente”, a conchis Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Oct. 2026, 09:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Oct. 2026, 09:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Femeile din Republica Moldova petrec zilnic cu aproape două ore mai mult decât bărbații făcând treburi casnice și îngrijind membrii familiei. În cuplurile cu copii sub 18 ani, diferența este evidentă chiar la pregătirea meselor: participă 85,1% dintre femei și doar 30,8% dintre bărbați, potrivit cercetării „Utilizarea timpului”, realizată de Biroul Național de Statistică în semestrul al doilea al anului 2025.

În medie, femeile dedică muncii casnice și îngrijirii neplătite 4,6 ore pe zi, față de 2,8 ore în cazul bărbaților. Diferența este de o oră și 48 de minute zilnic. Aceste medii sunt calculate pentru întreaga populație de 15 ani și peste, inclusiv pentru persoanele care nu au desfășurat asemenea activități în ziua cercetată.

Dacă sunt luate în calcul doar persoanele implicate, timpul ajunge la 4,9 ore pe zi pentru femei și 3,4 ore pentru bărbați. Totodată, 94,2% dintre femei participă la munca în gospodărie și îngrijirea familiei, comparativ cu 82,6% dintre bărbați.

Pregătirea și servirea meselor reprezintă cea mai răspândită activitate casnică. La nivelul întregii populații cercetate, rata de participare a femeilor este de 86,9%, aproape dublă față de cea a bărbaților, de 44,2%. Femeile care desfășoară această activitate îi dedică, în medie, 1,9 ore zilnic.

Femeile sunt mai implicate și în curățenia locuinței, spălarea rufelor și întreținerea hainelor. Cele care fac curățenie și întrețin locuința alocă acestor sarcini, în medie, 1,5 ore pe zi. Indiferent de tipul gospodăriei, rata de participare a femeilor la pregătirea meselor se situează între 85,1% și 88,4%, iar la activitățile de curățenie – între 68,9% și 75,2%.

Bărbații participă mai frecvent la întreținerea spațiilor exterioare, reparații minore și întreținerea clădirilor, vehiculelor sau utilajelor. Cei implicați în curățenia și întreținerea în exterior dedică acestor activități, în medie, 1,6 ore pe zi.

Diferența de implicare în treburile casnice se accentuează la vârsta de 25–54 de ani. În această categorie, rata de participare este de 93,5% pentru femei și de 75,9% pentru bărbați. Spre comparație, în rândul tuturor bărbaților de 15 ani și peste, indicatorul este de 80%.

Și îngrijirea copiilor revine mai frecvent femeilor. În cuplurile cu copii sub 18 ani, 47,1% dintre femei participă la aceste activități, față de 33,1% dintre bărbați. În gospodăriile formate din părinți singuri cu cel puțin un copil minor, rata este de 40,9% în cazul femeilor și de 21,2% în cazul bărbaților.

Responsabilitățile continuă și atunci când oamenii fac alte lucruri. Aproximativ 27,1% dintre femei desfășoară treburi casnice în paralel cu alte activități, față de 14,4% dintre bărbați. În cazul îngrijirii membrilor familiei ca activitate secundară, proporțiile sunt de 13,7% și, respectiv, 6,2%. Persoanele implicate dedică îngrijirii desfășurate în paralel cu alte ocupații, în medie, 4,5 ore zilnic, timp care se suprapune cu activitățile principale.

Cele mai multe ore pentru munca în gospodărie și îngrijire le alocă persoanele de 25–34 de ani: în medie, cinci ore pe zi în rândul celor implicate. Urmează persoanele de 35–44 de ani, cu 4,6 ore. În cazul femeilor de 25–44 de ani, aceste responsabilități ocupă 21,9% din întreaga zi, echivalentul a peste cinci ore, aici fiind înregistrată și cea mai pronunțată diferență față de bărbați.

Nici zilele de odihnă nu aduc o reducere a timpului dedicat gospodăriei. Persoanele care desfășoară muncă casnică neplătită îi alocă, în medie, 4,1 ore în zilele de odihnă, comparativ cu 3,8 ore în zilele lucrătoare.

La nivel național, munca în gospodărie și îngrijirea neplătită ocupă 15,7% din timpul zilnic al populației, cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în 2012. Pentru femei, ponderea ajunge la 19,1% din zi, comparativ cu 11,7% pentru bărbați.