Chiveri: Fondul de convergență ar putea fi utilizat pentru compensații la energie în Transnistria

Creșterea prețurilor la energia electrică în regiunea transnistreană ar putea avea loc odată cu modificarea modului de achiziție a gazelor naturale, a declarat vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, într-un interviu pentru Moldpres.

„Atât timp cât gazele naturale sunt livrate la un preț iluzoriu, Centrala de la Cuciurgan produce energie electrică la un preț accesibil pentru cetățeni. În momentul în care gazele naturale vor fi achiziționate la nivelul prețului de piață, lucrurile se vor schimba și atunci, evident, prețul energiei electrice va crește”, a explicat oficialul.

Vicepremierul a menționat că actualul model de livrare a gazelor naturale în regiune nu este unul sustenabil, fiind realizat „într-un mod mai puțin transparent”, inclusiv prin plăți venite din Dubai și livrări prin Moldovagaz către Tiraspoltransgaz.

„Oferta Chișinăului, susținută de UE, este valabilă, așa cum a fost în ianuarie 2025. Aceasta reprezintă un model transparent, însă este condiționat de respectarea drepturilor omului în regiune. Oferta nu este, cel puțin pentru moment, acceptată de Tiraspol”, a spus Chiveri.

El a precizat că licența pentru livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, prin intermediul Moldovagaz, a fost extinsă pentru trei luni, până pe 30 iunie, iar ulterior urmează să fie stabilit modelul aplicabil.

„Nu aș exclude că acest lucru ar putea continua pentru o perioadă, din simplul motiv că aplicarea unui nou model ar duce la creșterea prețurilor de achiziție pe piață, fapt care ar provoca majorarea tarifelor pentru beneficiarii finali”, a declarat vicepremierul.

În acest context, autoritățile iau în calcul acordarea de sprijin financiar pentru populația vulnerabilă din regiune, prin intermediul Fondului de convergență.

„Ne dorim foarte mult ca o parte din banii acumulați în Fondul de convergență să fie utilizați inclusiv pentru compensații, astfel încât persoanele vulnerabile din regiune să poată depăși șocul trecerii la prețul de piață”, a declarat oficialul.

Amintim că, din 1 iunie, Chișinăul va începe eliminarea treptată a facilităților fiscale pentru regiunea transnistreană. În prima etapă, se vor aplica taxe pentru produse precum alcoolul și tutunul, dar și se va elimina scutirea de TVA pentru gazele naturale livrate în regiune, care vor fi impozitate conform regulilor generale, inclusiv cu aplicarea cotei reduse stabilite la nivel național. Banii vor fi acumulați într-un Fond de convergență, destinat Transnistriei, care ar urma să ajungă până la 300 de milioane de lei, la finele anului curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#fond de convergență #gaze #transnistria #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.