Exporturi de 5 ori mai mici! Porumbul dispare din agricultura Moldovei

14 Apr. 2026, 09:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Apr. 2026, 09:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb din Republica Moldova au înregistrat o revenire în sezonul 2025–2026, însă nivelul rămâne mult sub performanțele istorice, iar cultura devine tot mai riscantă pentru agricultori, potrivit analizei economistului Iurie Rija .

În perioada iulie 2025 – martie 2026, Moldova a exportat 207.493 tone de porumb, aproape dublu față de sezonul precedent. Totuși, comparativ cu recordul din 2021–2022, când exporturile depășeau 1,18 milioane tone, nivelul actual este de 5,7 ori mai mic, ceea ce evidențiază o scădere puternică în doar câțiva ani.

Și în termeni valorici, diferența este semnificativă. Veniturile din exporturi au ajuns la 898,8 milioane lei, în creștere față de anul trecut, dar mult sub cele 5,4 miliarde lei încasate în sezonul de vârf. În același timp, prețul mediu a coborât la 4,33 lei/kg, sub nivelurile din anii precedenți.

Un vârf al livrărilor a fost înregistrat în martie 2026, când au fost exportate 58,8 mii tone, cel mai mare volum lunar din sezon. Cu toate acestea, evoluția generală rămâne fragilă.

Piața este puternic concentrată, liderul „RUSAGRO-PRIM” controlând 42% din exporturi, iar primele trei companii cumulând 68% din total. Această concentrare reflectă dominanța câtorva jucători mari în comerțul cu porumb.

La nivel geografic, exporturile sunt mai diversificate decât în cazul grâului. Libanul este principalul cumpărător, urmat de Grecia, Italia și Turcia, ceea ce arată o distribuție mai echilibrată pe piețele externe.

Analiza scoate însă în evidență o problemă structurală: porumbul își pierde treptat din importanță în agricultura moldovenească. Secetele frecvente și temperaturile ridicate afectează puternic această cultură, dependentă de umiditate, ceea ce o face tot mai puțin atractivă pentru fermieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.