„Supercar Blondie”: jurnalista care și-a lăsat jobul pentru a deveni „carinfluencer”. Câștigă peste 2 milioane de euro

O jurnalistă și-a părăsit slujba de zi cu zi pentru a deveni „carfluencer” și acum câștigă milioane de lire sterline pe an prezentând recenzii la mașini din cele mai scumpe. Fanii adoră să o vadă pozând în Ferrari și Aston Martins.

Alex Hirshi, a fost prezentatoare radio și a creat contul de instagram „Supercar Blondie” pentru a se distra.

Blonda australiană a decis să părăsească casa din Queensland și s-a mutat la Dubai în 2008, unde prezintă recenzii pentru mașini la o emisiune radio.

Alex Hirshi renunțat la munca de zi cu zi pentru a se concentra asupra propriului conținut de supercar și este acum unul dintre cei mai de succes „carfluencers” din lume.

Pentru o singură postare pe TikTok, Supeblondie poate cere peste 6.000 de lire sterline.

Site-ul de închiriere auto Leasing Options a estimat că parteneriatele sale profitabile îi aduc câștig de 2,2 milioane de lire sterline pe an.
„Supercar Blondie” încarcă imagini glamuroase și fotografii al celor mai dorite (și mai scumpe) mașini de pe piață.

A postat imagini cu Ferraris, Aston Martins și Paganis pe fundaluri arătoase.

Cel mai popular videoclip al ei de pe TikTok arată runda ei de croazieră în conceptul Rolls Royce 103X, un autovehicul snazzy care nu are nici măcar volan.

Cu un conținut ușor de digerat, Alex – alături de soțul și videograful Nik – a reușit să iasă în afara nișei tradiționale, crescând publicul în diferite grupe de vârstă și naționalități și atrăgând atât bărbații, cât și femeile.

Ea a spus: „Populația generală nu este interesată de șmecheria mașinilor.

#superblondie #carinfluencer #castiguri #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic alarmant, confirmat de cele mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor cu vârsta de 0-17 ani a fost de 494,1 mii, reprezentând doar 20,7% din populația totală.

În 2024, s-au născut 23,6 mii de copii, în scădere cu 2% față de anul precedent. Peste 19% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, cu o pondere mai mare în mediul rural (22,8%) față de urban (14%). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani, cu diferențe semnificative între rural (25,4 ani) și urban (28,7 ani).

În educația timpurie, la sfârșitul anului 2024 funcționau 1.469 de instituții, majoritatea în mediul rural (76,2%). Numărul copiilor înscriși a fost de 127,2 mii, în scădere cu 1,9% față de 2023, cu o reducere mai pronunțată în mediul rural. Deficitul de locuri în grădinițe rămâne critic: la 100 de locuri revin, în medie, 72 de copii, însă în Chișinău se înregistrează un maxim de 99 copii la 100 de locuri, iar în Leova minimul de 37 copii la 100 de locuri.

În învățământul primar și secundar general, la începutul anului școlar 2024/2025 erau înscriși 335,1 mii de elevi, cu o ușoară creștere față de anul anterior. Băieții predomină în școli, în timp ce fetele sunt mai numeroase în învățământul liceal, unde reprezintă 55,9%.

În 2024, au fost înregistrați 11,8 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, majoritatea integrați în școlile de masă.

În educația extrașcolară, au funcționat 119 școli de muzică și arte, 50 de centre de creație, 8 centre tehnice, 2 centre pentru tinerii turiști și 2 pentru tinerii naturaliști. Totuși, numărul bibliotecilor pentru copii a scăzut cu 6 unități, iar numărul de împrumuturi de cărți a scăzut cu 5,3%.

Pe partea de protecție socială, în 2024 au fost înregistrate 35,9 mii de indemnizații unice la naștere, în creștere cu 14,5% față de anul anterior. Indemnizația medie a fost de 20.000 lei. Indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a fost primită de 33,8 mii persoane, în scădere cu 13,2%. Pentru îngrijirea copilului până la 2 ani, indemnizația a fost acordată la 64,8 mii de persoane, cu o valoare medie de 1.000 lei.

Un alt semnal de alarmă este situația celor 7,9 mii de copii înregistrați în situații de risc la sfârșitul anului 2024, majoritatea provenind din mediul rural. 51,1% dintre aceștia sunt băieți, iar aproape 11,5% sunt copii cu vârsta sub 2 ani.