Piața imobiliară s-a prăbușit! Tranzacțiile, la minimul ultimilor 20 de ani

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele două decenii, cu o scădere accentuată a numărului de tranzacții, în special pe segmentul apartamentelor. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit acestuia, piața este împărțită în patru segmente – apartamente și case individuale, atât în Chișinău, cât și în restul țării – însă cel mai afectat este segmentul apartamentelor. Datele arată că numărul tranzacțiilor comerciale a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, cu aproximativ 27 de mii de tranzacții anualizate în primul trimestru din 2026.

În municipiul Chișinău, declinul este și mai pronunțat. Dacă în 2024 au fost înregistrate 23,7 mii de tranzacții, iar în 2025 – 14 mii, în primul trimestru din 2026 s-au realizat doar 2.240 de tranzacții, de două ori mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. La nivel național, piața a coborât de la 52,5 mii de tranzacții în 2019 la doar 20,7 mii în 2025.

Expertul explică această scădere prin creșterea rapidă a prețurilor începând cu 2023, dar și prin majorarea costurilor de trai, care a redus capacitatea de cumpărare. În același timp, investitorii s-au retras, iar băncile comerciale și-au schimbat strategia, evitând finanțarea dezvoltatorilor și orientându-se spre credite ipotecare pentru locuințe deja finalizate.

„Companiile de construcție sunt nevoite să se autofinanțeze, ceea ce pune o presiune enormă pe activitatea lor. Din acest motiv, numărul locuințelor date în exploatare este la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani”, a subliniat Ioniță.

Structura pieței s-a schimbat semnificativ. Dacă în 2019 majoritatea tranzacțiilor erau realizate cu bani cash, în prezent aproximativ 70% dintre achiziții sunt făcute prin credite ipotecare. În primul trimestru din 2026, tranzacțiile prin ipotecă au ajuns la 6,9 mii, comparativ cu 4,1 mii tranzacții cash.

În ceea ce privește programul guvernamental Prima Casă, economistul susține că acesta și-a epuizat resursele mai devreme decât era prevăzut. În primele trei luni din 2026, fondurile au fost deja consumate, iar cererea continuă să depășească oferta.

„În forma actuală, programul nu mai este sustenabil și necesită reguli noi pentru beneficiari”, a avertizat expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #piata #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal