Fake news pe Sputnik: „SUA construieşte obiective militare în Republica Moldova”

16 Oct. 2020, 08:10
 // Categoria: Opinii // Autor:  Cristina Melnic
16 Oct. 2020, 08:10 // Opinii //  Cristina Melnic

Tematicile care contează pentru Federaţia Rusă atunci când vine vorba de fostele state sovietice sunt cele legate de Uniunea Europeană şi NATO. Obiectivul lor evidenţiat este de a contracara extinderea lor şi de a-şi menţine influenţa în spaţiul ex-sovietic, iar pentru realizarea scopurilor enunţate se folosesc de orice fel de pârghii au la dispoziţie.

Cum moştenirea comunistă le-a oferit secretele jocurilor minţii, manipularea şi propaganda au devenit literă de lege atât pentru politica internă, cât şi pentru politica externă. Presa este doar instrumentul pregnant de răspândire a fenomenului dezinformării informaţionale cu agenţii săi de bază: Sputnik şi Russia Today, iar reţelele de socializare au oferit o platformă favorabilă acestui fenomen.

Pentru Rusia, în R. Moldova contează în primul rând NATO

În tot acest joc, Republica Moldova este un element important, fiindcă are toate premisele de a ajunge o ţintă vulnerabilă în faţa colosului de la est. Fostă republică sovietică, cu o minoritate rusească, de care i s-a agăţat flagelul Transnistria, aflată în derivă de identitate şi orientare strategică, bucată istorică de Românie, fâşie strategică între NATO şi Ucraina, cu o populaţie în scădere şi o democraţie la început de drum. Aşadar, este candidatura perfectă pentru a deveni avantpost de dezinformare şi propagandă anti-europeană şi anti-americană în Europa de Est. Care nu întârzie să se manifeste, mai ales pentru a contracara aspiraţiile ei timide europene şi să distrugă din faşă orice vlăstar al unei gândiri de securitate. În acest context, Sputnik Moldova operează în spaţiul mediatic de peste Prut cu naraţiuni manipulatoare şi dezinformatoare, constant, cu aceeaşi frecvenţă şi retorică agresivă. Abordarea subiectelor este diversă şi variază în funcţie de circumstanţele (geo)politice favorabile Kremlinului, aplicabilitatea tezelor preconcepute anti-UE şi anti-NATO şi sensibilitatea publicului-ţintă legată de unele teme sociale.

Studiu de caz: cum dezinformează Sputnik în chestiunea NATO

În continuare vă prezentăm analiza de conţinut a două articole publicate pe 24 şi 26 august 2019 şi un al treilea de pe 29 octombrie 2019, ale căror autor este Alexandr Hrolenko, pentru a desluşi modul în care informaţiile false sunt oferite publicului din Republica Moldova.

Mai întâi de toate aş vrea să prezentăm autorul celor trei articole care anunţă construirea unor obiective militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. După cum sugerează biografia sa disponibilă pe site-ul RIA Novosti, Alexander Hrolenko a absolvit facultatea de jurnalism a şcolii militare din Lvov, apoi a servit în marină şi a scris în ziarul Krasnaya Zvezda (Steaua Roşie) pentru o lungă perioadă de timp. Acum lucrează pentru RIA, Sputnik şi Russia Today, fiind „expertul” din oficiu pentru analize militare. Aşadar, Hrolenko este implicat în scrierea mai multor articole publicate pe site-ul Sputnik cu tematică de apărare, despre armament militar, context geopolitic şi politică externă.

Pentru versiunea din Moldova a site-ului Sputnik, Hrolenko are discursul orientat împotriva prezenţei militare NATO din România şi cum acest lucru se reflectă negativ asupra Republicii Moldova, după cum se poate vedea în titlurile câtorva articole publicate în 2018 şi 2019 de către acest „expert”: Scutul antirachetă din România, sabia lui Damocles deasupra Moldovei, Deveselu ar putea fi distrus în 2 minute de noile avioane ruseşti: Riscuri pentru Moldova, Rachetele americane în Europa, un semn nefast pentru Republica Moldova şi România, „Eurointegrarea” sistemului american antirachetă în România ameninţă Europa.

Continuarea citește aici.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.