ASP vine cu precizări suplimentare referitor la achizițiile publice

Din cauza speculațiilor informatțiilot eronate referitor la subiectul procedurii de achiziții ce vizează documente statale, în special a actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare, Agenția de Servicii Publice (ASP) vine cu precizări suplimentare.

Achiziția publică respectivă a fost doar inițiată în anul 2021, fără alocarea mijloacelor financiare în bugetul ASP pentru anul 2021. Nemijlocit achiziția va fi realizată în anii 2022-2023, cu alocarea sumelor necesare în bugetele ASP pentru anii 2022 și 2023, necesare pentru realizarea contractului respectiv, încheiat în rezultatul licitației publice. Subliniem faptul, că pentru a evita o eventuală îndatorare financiară a ASP, procedura de achiziție include clauze contractuale obligatorii privind efectuarea achitărilor cu producătorii – doar după perfectarea documentelor de către ASP. În același timp, având în vedere că ASP este o instituție publică și își desfășoară activitatea în baza autonomiei financiare (potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017 cu privire la constituirea ASP), mijloacele financiare pentru achiziționarea blanchetelor urmează să fie alocate din bugetul ASP, se arată în comunicatul ASP.

Necesitatea de organizare a procedurilor de achiziții publice pe parcursul anului 2021, este argumentată din punct de vedere procedural și tehnologic, deoarece desfășurarea procedurilor respective include un ansamblu de activități ce urmează să fie derulate în cadrul unui termen îndelungat, de cel puțin 12 luni calendaristice (proceduri de achiziție, proceduri de implementare și confecționare a blanchetelor, configurarea și corelarea întregului sistem tehnologic de confecționare și personalizare a documentelor cu toate procesele tehnice aferente și alte activități conexe).

Întru utilizarea resurselor externe şi informarea mediului de afaceri din exterior, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, ASP a publicat Anunţul de intenţie şi Anunțul de participare privind achiziția publică a bunurilor nominalizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în limba română și limba engleză. Actele nominalizate pot fi accesate pe link-urile:

-Anunț de intenție în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:237115-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
-Anunț de participare în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:240111-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
-Anunț de participare în limba engleză: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:252051-2021:TEXT:EN:HTML&src=0

Cerințele și sarcinile tehnice, înaintate în cadrul unor asemenea licitații, sunt elaborate în baza standardelor internaționale (ICAO DOC 9303, ISO 7816, ISO 14443, ISO 15417 etc.), fiind aplicabile documentelor de înregistrare, documentelor de călătorie și actelor de identitate.

Pachetul de documente aferent acestei licitații a fost solicitat de către 4 operatori economici:

Certsign (România);
Tipo Direct (Moldova);
Garsu Pasaulis (Lituania);
Muhlbauer (Germania).

La data de 24.06.2021, ora 15:00, prin platforma SIA RSAP (MTender), a avut loc deschiderea ofertelor la procedura de achiziţie publică nominalizată. Potrivit informaţiei plasate pe platforma SIA RSAP (MTender), la concurs au depus ofertele 3 operatori economici:

Certsign (România);
ANY BiztonsagiNyomdaNyrt (Ungaria);
Garsu Pasaulis (Lituania).

Conform procedurilor de achiziții publice, ASP a inițiat deja examinarea ofertelor depuse.

Comparația licitațiilor din anul 2012 și din anul 2017:

În anul 2012 a fost organizată licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000 de carnete). Această licitație a fost organizată, în premieră, nu de către o autoritate contractantă (ÎS ”CRIS ”Registru”), dar de către Ministerul Finanțelor care nu era beneficiarul blanchetelor. Beneficiarii blanchetelor au fost ÎS ”CRIS ”Registru”, Biroul Migrație și Azil și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

În rezultatul licitației, organizate de către Ministerul Finanțelor, compania ”Gemalto” SA a devenit câștigătoare cu una din cele mai scumpe oferte. Prețul acceptat de către Ministerul Finanțelor a constituit 5,90 euro pentru fiecare carnet de pașaport al cetățeanului RM (pe când prețul minim propus de compania ”Oberthur Technologies” a fost de 4,7 euro).

Neavând un alt temei conform legislației cu privire la achiziții, în baza Hotărârii Guvernului nr.776/2012 ” cu privire la împuternicirea Întreprinderii de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” pentru semnarea contractului privind achiziţionarea carnetelor de paşapoarte cu cip integrat, această întreprindere a fost împuternicită să negocieze și să semneze contractul cu câștigătorul licitației (”Gemalto” SA).

Această licitație și organizarea executării contractului a durat circa 3 ani. Procedura licitației a avut loc în anii 2011-2012, contractul a fost senat în anul 2013, iar prima livrare a fost efectuată la sfârșitul anului 2014.

În anul 2017 ÎS ”CRIS ”Registru” a organizat licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000), cu aceleași cerințe tehnice față de carnete. În cadrul licitației au participat 4 companii, inclusiv ”Garsu Pasaulis” și ”Gemalto” SA.

De menționat, că la această licitație compania ”Gemalto” SA a înaintat oferta cu prețul mai mic (3,85 euro) decât oferta ”Gemalto” SA din 2012. Dar în rezultatul licitației oferta companiei UAB ”Garsu Pasaulis” cu prețul de 3,60 euro pentru fiecare carnet de pașaport a fost recunoscută ca oferta câștigătoare.

ASP respinge toate insinuările şi suspiciunile precum că în procesul menţionat ar fi fost admise careva nereguli sau abuzuri. Venim şi pe această cale cu solicitarea către toţi acei interesaţi de activitatea ASP să se abţină de la speculaţii. ASP își rezervă dreptul să se adreseze în instanță de judecată pentru a apăra imaginea instituției.

Agenția Servicii Publice este deschisă pentru a oferi orice informaţii veridice despre activitatea sa şi mizează pe corectitudinea tuturor celor care sunt interesaţi de respectivele informaţii.

#documente statale #blanchete #precizări #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.