Mișcarea civică ”Construim Încredere” propune modificări la Codul parlamentar

Mișcarea civică ”Construim Încredere” a transmis Parlamentului Republicii Moldova o opinie detaliată privind proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, semnalând mai multe riscuri ce pot afecta transparența, calitatea procesului legislativ și echilibrul democratic.

În opinia elaborată, Mișcarea civică ”Construim Încredere” constată că proiectul reprezintă un demers necesar de sistematizare a cadrului normativ parlamentar. Totuși, în forma actuală, acesta pune un accent mai mare pe dimensiunea administrativă și procedurală și mai puțin pe consolidarea garanțiilor democratice privind transparența, participarea publică și drepturile opoziției parlamentare.

”De asemenea, unele prevederi riscă să mențină sau chiar să accentueze probleme semnalate anterior de instituții europene și internaționale, inclusiv privind transparența procesului legislativ, consultările publice și echilibrul procedural în activitatea Parlamentului”, se menționează într-un comunicat de presă al mișcării.

Printre principalele probleme identificate se numără:

transparența și participarea publică insuficientă, inclusiv reducerea termenelor de publicare a ordinii de zi comparativ cu regulamentul parlamentar actual;
posibilitatea utilizării excesive a procedurilor accelerate, fără criterii clare și fără limite care să prevină abuzurile;
mecanisme insuficiente pentru protejarea rolului opoziției parlamentare și prevenirea concentrării excesive a controlului procedural;
posibile riscuri de neconstituționalitate în reglementarea interdicției schimbării afilierii politice a deputaților;
lacune tehnico-juridice privind aplicarea unor sancțiuni prevăzute de proiect.

Printre propunerile formulate de Mișcarea civică „Construim Încredere” se regăsesc:

publicarea ordinii de zi cu minimum 5–7 zile înainte de ședințele plenare;
garantarea caracterului public al ședințelor comisiilor parlamentare;
alinierea termenelor de consultare publică la standardele prevăzute de Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional;
definirea unor criterii obiective și clare pentru aplicarea procedurilor de urgență;
instituirea unui mecanism colegial de elaborare a agendei parlamentare, cu reprezentarea proporțională a tuturor fracțiunilor.

”Republica Moldova se află într-un moment important al parcursului său european, iar consolidarea standardelor democratice în activitatea Parlamentului este esențială. Un Cod parlamentar modern trebuie să întărească transparența, participarea publică, echilibrul procedural și drepturile tuturor actorilor parlamentari, astfel încât reforma să contribuie la consolidarea încrederii în instituțiile democratice”, menționează autorii.

Analiza Mișcării civice ”Construim Încredere” are la bază documentele recente ale instituțiilor europene și internaționale relevante pentru evaluarea standardelor democratice, inclusiv Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova 2025, Opinia preliminară OSCE/ODIHR asupra proiectului de Cod, rapoartele Comisiei de la Veneția și Raportul CSO Meter Moldova 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mișcarea construim încredere #cod parlamentar #modificări legislative

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina