Miliardarul IT Alexander Galitsky, acuzat de extremism în Rusia, și-a golit conturile și a fugit din țară

Fondatorul fondului internațional de investiții Almaz Capital și unul dintre cei mai cunoscuți investitori IT din Rusia, Alexander Galitsky, a părăsit Federația Rusă în plin scandal judiciar, deși pe numele său existau restricții impuse de instanță. Informația a fost făcută publică de reprezentanții Procuraturii Generale a Rusiei în cadrul unei ședințe a Tribunalului Municipal din Moscova, unde era examinată contestația depusă de omul de afaceri împotriva confiscării averii sale.

Potrivit procurorilor ruși, Galitsky ar fi ieșit din țară prin Belarus, folosindu-se de pașaportul olandez, în ciuda măsurilor asiguratorii dispuse de instanță. Autoritățile susțin că înainte de plecare acesta ar fi retras miliarde de ruble din conturile sale deschise la Gazprombank. „Dacă Galitsky se consideră patriot, de ce a părăsit Rusia cu pașaport olandez, încălcând măsurile impuse de instanță?”, a declarat reprezentantul Procuraturii în sala de judecată.

În martie 2026, Tribunalul Tverskoi din Moscova a admis cererea Procuraturii Generale și l-a declarat pe Galitsky, împreună cu fondul său Almaz Capital Partners, drept „organizație extremistă”. În baza acestei decizii, statul rus a dispus confiscarea unor active estimate la aproximativ 8 miliarde de ruble, echivalentul a peste 110 milioane de dolari. Printre bunurile vizate se numără sume aflate în conturi bancare, proprietăți imobiliare din Moscova și o vilă din regiunea Moscovei.

Autoritățile ruse îl acuză pe investitor că, după anexarea Crimeei în 2014, fondul său a încetat investițiile în proiecte rusești și a început să transfere capital către companii din Ucraina. Procuratura susține că după începutul războiului din Ucraina, Almaz Capital ar fi investit peste 50 de milioane de dolari în firme ucrainene implicate în industria de apărare și dezvoltarea de drone militare. Galitsky respinge acuzațiile și afirmă că a investit exclusiv în proiecte civile și tehnologice.

Apărarea susține că omul de afaceri nu mai avea legături directe cu fondul în ultimii ani și califică dosarul drept unul politic. În cadrul procesului, Galitsky a transmis instanței o declarație în care a negat orice sprijin pentru autoritățile ucrainene și a afirmat că unele materiale video prezentate împotriva sa ar putea fi falsificate cu ajutorul tehnologiei deepfake.

Alexander Galitsky este considerat unul dintre pionierii investițiilor de risc în domeniul tehnologic din spațiul ex-sovietic. Fondul său, creat în 2008, a investit sute de milioane de dolari în zeci de startupuri din domeniul inteligenței artificiale, securității cibernetice și serviciilor cloud. În portofoliul Almaz Capital s-au regăsit companii precum Yandex, Acronis și Parallels.

Între timp, o parte din activele asociate lui Galitsky au început deja să fie transferate către corporația de stat Rostec. Presa rusă scrie că mai multe participații din companii IT au fost deja naționalizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extremism #miliardar it #alexandr galitsky #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 3% în 2026-2027, însă economia țării rămâne vulnerabilă la noile scumpiri la energie și la tensiunile regionale, avertizează agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings.

Într-un comunicat publicat marți, Fitch arată că prețurile ridicate la energie, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, vor pune presiune pe inflație și pe deficitul extern al Republicii Moldova. Totuși, agenția consideră că autoritățile au reușit să întărească rezistența economiei prin politici monetare mai stricte, rezerve valutare mai mari și sprijin financiar extern.

„Mixul de politici macroeconomice al Moldovei, inclusiv angajamentul față de țintirea inflației și flexibilitatea cursului de schimb, a susținut capacitatea țării de a absorbi șocurile externe”, se arată în comunicatul Fitch.

Agenția amintește că economia Republicii Moldova a fost afectată puternic în 2025 de criza energetică provocată de întreruperea livrărilor din Transnistria. În primul trimestru al anului trecut, economia s-a contractat cu 1,1%, deși pe întreg anul a fost înregistrată o creștere de 2,3%.

Potrivit Fitch, Republica Moldova continuă să fie dependentă de importurile energetice, care acoperă aproximativ 63% din consumul intern. Agenția menționează că prețurile la electricitate au crescut brusc în ianuarie 2025, după oprirea livrărilor din regiunea transnistreană, iar tarifele sunt și acum cu aproximativ 10% mai mari decât înaintea crizei energetice.

Creșterea prețurilor la energie s-a reflectat rapid și în inflație. Potrivit raportului, rata anuală a inflației a crescut la 6,8% în aprilie 2026, față de media de 5,2% din primul trimestru al anului. Nivelul depășește ținta stabilită de Banca Națională a Moldovei, iar din acest motiv banca centrală a majorat dobânda de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 6,5%.

Raportul conține și o evaluare privind evoluția leului moldovenesc. Fitch susține că moneda națională „a rămas în mare parte stabilă față de euro” de la începutul conflictului dintre Iran și Israel, iar presiunile de pe piața valutară internă au fost limitate.

Potrivit agenției, în martie 2026 oferta netă de valută din partea populației a acoperit 92% din cererea netă de valută a companiilor, comparativ cu 95% în februarie. În același timp, rezervele valutare ale Republicii Moldova au ajuns la 5,2 miliarde de euro la mijlocul lunii mai, echivalentul a peste cinci luni de plăți externe.

Fitch avertizează și asupra deficitului extern uriaș al Republicii Moldova. Deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record de 19,5% din PIB în 2025, cel mai mare dintre statele evaluate de agenție cu același calificativ de risc. Pentru perioada 2026–2027, deficitul este estimat la aproximativ 18,3% din PIB.

„Importurile de energie reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la deficitele externe foarte mari ale Moldovei”, subliniază Fitch.

Agenția avertizează că infrastructura energetică a Republicii Moldova rămâne vulnerabilă. Una dintre principalele linii electrice ale țării, Isaccea–Vulcănești, traversează Ucraina și poate fi afectată de problemele din sistemul energetic ucrainean. În același timp, autoritățile se așteaptă ca noua linie Vulcănești–Chișinău, construită împreună cu România, să devină operațională în trimestrul doi al anului 2026. În același timp, instituția apreciază progresul înregistrat în domeniul energiei regenerabile.