Fișierele originale World Wide Web au primit oferte de 2,8 milioane de dolari. Sunt scoase la licitație în format NFT

Ofertele pentru codul sursă original al World Wide Web, creat de inventatorul britanic Sir Tim Berners-Lee şi scos la licitaţie în format NFT („non-fongible token”), au urcat la suma de 2,8 milioane de dolari de la oferta de pornire de 1.000 de dolari, cu două zile înainte ca licitaţia organizată de Sotheby’s să se finalizeze.

Berners-Lee, un informatician născut în Londra, a inventat World Wide Web în 1989, revoluţionând modalitatea în care este distribuită şi creată informaţia cu invenţia sa considerată printre cele mai semnificative de la apariţia tiparului în Europa, în Germania secolului al XV-lea, scrie Wall Street.

Documentele licitate, care poartă semnătura digitală Ethereum şi tehnologia blockchain în format NFT, includ codul sursă original, o vizualizare animată, o scrisoare redactată de Berners-Lee şi un poster digital conţinând codul integral din fişierele originale.

Licitaţia va lua sfârşit miercuri, la ora 18:01 GMT.

NFT-urile au cunoscut o popularitate fără precedent în ultimele luni.

Un NFT este un bun în ediţie limitată, vândut exclusiv sub formă de obiect digital, prin tehnologia blockchain, oferind cumpărătorului certitudinea că este proprietarul acestuia.

Cea mai scumpă vânzare NFT până la această dată a avut loc în martie 2021 când un colaj digital realizat de artistul american Mike Winkelmann, cunoscut în mediul artistic drept Beeple, s-a vândut pentru 69,3 milioane de dolari de casa de licitaţii Christie’s.

#NFT #oferte #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.