CA reconfirmă dreptul Timbrus de a folosi toponimul Purcari. „Consiliul Concurenței a acționat coordonat”

Curtea de Apel Chișinău a confirmat dreptul companiei „Timbrus Purcari Estate” SRL de a folosi toponimul „Purcari” în numele companiei și a vinurilor pe care le produce, respingând pe data de 7 iunie 2021 învinuirile aduse de Consiliul Concurenței și de către compania ÎM „Vinăria Purcari” SRL, privind concurența neloială.

„Hotărârea în cauză este o nouă dovadă a faptului că decizia Consiliului Concurenței din data de 03.12.2020, cu referire la activitatea companiei «Timbrus Purcari Estate» SRL, nu are nici o legătură cu statul de drept, încalcă principiile de libertate a comerţului şi activităţii de întreprinzător, prevăzute în articolul 126 din Constituția Republicii Moldova”, se arată în cadrul unui comunicat emis de compania «Timbrus Purcari Estate» SRL.

Reprezentanții companiei consideră că IM «Vinăria Purcari» SRL, prin intermediul Consiliul Concurenței, a încercat să restricționeze drepturile «Timbrus Purcari Estate» SRL de a utiliza toponimul «Purcari» pe produsele sale.

În acest context, compania «Timbrus Purcari Estate» SRL, apreciază acțiunile IM «Vinăria Purcari» SRL și decizia părtinitoare a Consiliului Concurenței ca fiind, nimic altceva, decât o încercare de monopolizare a denumirii geografice «Purcari» și de eliminare a concurentului său.

Analizând acțiunile Consiliului Concurenței și IM «Vinăria Purcari» SRL, presupunem că toate evenimentele întâmplate au caracter concertat și coordonat.

„În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la faptul, că o instituție de stat importantă, mai exact Consiliul Concurenței, conceput să lupte împotriva monopolurilor, de fapt contribuie, prin abuz, la crearea unui astfel de monopol, interzicând companiei «Timbrus Purcari Estate» SRL, care activează strict în cadrul legal și care are toate drepturile legale și permisiunile de rigoare, din partea organelor de stat, pentru utilizarea denumirii geografice «Purcari» în activitățile sale.”, se mai scrie în comunicat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.