Ministerul Finanțelor lansează pentru consultări reforma salarizării: ce se schimbă pentru bugetari până în 2032

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice privind proiectul de reformă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care urmărește crearea unui sistem bazat pe echitate, predictibilitate și performanță. Documentul prevede modificări treptate ale modului de remunerare a angajaților din sectorul public, reformă care urmează să fie implementată până în anul 2032.

Potrivit autorităților, reforma va aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv în domenii precum educația, asistența socială, sănătatea, ordinea publică și alte sectoare esențiale.

„Reforma aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv în domenii precum educație, asistență socială, sănătate, ordine publică și alte sectoare esențiale, prin creșteri ale veniturilor, consolidarea părții fixe a salariului și o recunoaștere mai clară a performanței individuale în remunerare”, precizează Ministerul Finanțelor.

Printre principalele prevederi ale proiectului se numără consolidarea salariului de bază, care va reprezenta circa 70% din venitul lunar, precum și definirea clară a criteriilor de stabilire a sporurilor.

Totodată, autoritățile propun reconfigurarea valorilor de referință utilizate pentru calculul salariilor în sectorul bugetar și reducerea numărului acestora de la 10 la 6 până în anul 2027, iar ulterior la maximum 4 până în 2032.

„Prin reconfigurarea valorilor de referință și prin reducerea numărului acestora, de la 10 la 6 până în 2027 și la maximum 4 până în 2032, se va asigura clarificarea componentelor salariului lunar și consolidarea rolului salariului de bază”, se menționează în comunicat.

Noul cadru salarial introduce și mecanisme de flexibilitate, inclusiv ajustarea temporară a salariilor în funcție de competitivitatea posturilor, exclusiv pentru funcțiile greu de ocupat, măsură care va intra în vigoare din anul 2028. De asemenea, este prevăzută o grilă salarială separată pentru funcțiile IT, pentru a atrage și reține specialiști.

Ministerul Finanțelor susține că implementarea proiectului va avea un impact organizațional important asupra instituțiilor publice, prin creșterea competitivității și consolidarea echității și transparenței sistemului de remunerare.

„Este prevăzută consolidarea guvernanței printr-un mecanism interinstituțional de coordonare și monitorizare a politicii salariale”, mai arată autorii proiectului.

Reforma va fi implementată etapizat până în 2032, cu o evaluare intermediară programată pentru anul 2029, și este corelată cu obiectivul de sustenabilitate bugetară, inclusiv prin încadrarea masei salariale în limita de până la 9% din PIB.

Proiectul va fi supus consultărilor publice până la 2 iulie 2026, iar propunerile și comentariile părților interesate vor fi analizate în procesul de definitivare a documentului.

#reforma salarizării #consultari #Ministerul Finanțelor #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli