VIDEO: Grădiniţă nouă la Măgdăceşti. Totul ar fi fost frumos, să fi fost fără interese

O grădiniţă pentru copii cu vârsta de la 2 la 4 ani urmează să fie dată în exploatare până la sfârşitul verii în satul Măgdăceşti, raionul Criuleni. Grădiniţa a fost reconstruită în baza şcolii vechi a satului, până nu demult aflată în proprietatea familiei primăriţei de Măgdăceşti, Liuba Cojocaru, care a vândut-o administraţiei publice locale cu 1.600.000 de lei.

Familia Cojocaru a procurat imobilul de la Primăria Măgdăceşti cu 300.000 de lei, cu 12 ani în urmă. Şantierul se află chiar alături de gospodăria Liubei Cojocaru, iar în timp ce se desfăşurau lucrările pe şantier, în curtea primăriţei a apărut un foişor construit din materiale identice folosite pentru viitoarea grădiniţă. Mai multe detalii sunt descrise într-o investigație realizată de Anticorupție.

Construcţia noii grădiniţe din Măgdăceşti costă aproape 12 milioane lei, dintre care partea leului a fost alocată de căte Consiliul raional Criuleni, unde este consilier şi Victor Cojocaru, soţul Liubei Cojocaru, iar 4.500.000 au fost alocate de către comuna Mioveni din judeţul Argeş, România, înfrăţită cu comuna Măgdăceşti, citează Realitatea.md.

Cazul a fost sesizat pe Harta Corupţiei a sursei citate de către un grup de locuitori ai satului Măgdăceşti. Liuba Cojocaru susţine că denunţul aparţine oponenţilor politici care inventează informaţii false şi corup jurnsliştii ca să o denigreze.

Imobilul care a îmbogăţit primăriţa cu 1.300.000 de lei

Clădirea fostei şcoli care este transformată în grădiniţă are suprafaţa de 761,7 metri pătraţi, iar terenul pe care este amplasată, de 0,2078 ha. Iniţial, terenul avea 40 de ari. Documentele cadastrale arată că Victor Cojocaru a cumpărat imobilul şi terenul aferent la începutul anului 2006, în urma unei licitaţii.

Imobilul a fost cumpărat de la administraţia publică locală cu 24 de mii de dolari, echivalentul a 300 de mii de lei în perioada respectivă. Patru ani mai târziu, în 2010, Victor Cojocaru a lăsat imobilul gaj la banca comercială Moldindconbank pentru un credit de 900.000 lei.

La alegerile locale din 2011, Liuba Cojocaru câştigă primul mandat de primar al comunei Măgdăceşti, ulterior obținând încă două mandate de primar. În toamna anului 2017, familia Cojocaru a scos în vânzare clădirea fostei şcoli din Măgdăceşti şi 20 de ari din teren, cu 75 de mii de euro, echivalentul în perioada respectivă a 1.500.000 de lei.

La finele anului 2017, administraţia publică locală ridică problemă de a se mai construi încă o grădiniţă în sat.

În martie 2018, Primăria Măgdăceşti a semnat un contract cu Agenţia de evaluare Vlasercom, care a stabilit că preţul de piaţă al imobilului deţinut de Victor Cojocaru este de 1.581.200 de lei.

La 10 mai 2018, Consiliul comunal Măgdăceşti a aprobat procurarea imobilului deţinut de Victor Cojocaru cu 1.600.000 de lei. Decizia a fost votată de către 10 din cei 15 consilieri ai comunei Măgdăceşti, toţi membri ai PLDM, formaţiune din care face parte de mai mulţi ani şi Liuba Cojocaru. Trei consilieri au lipsit la şedinţa respectivă, iar doi s-au abţinut de la vot.

La 4 iunie 2018, administraţia publică locală a satului Măgdăceşti, condusă de Liuba Cojocaru a semnat cu Victor Cojocaru contractul de vânzare-cumpărare a imobilului,

Primăriţa de Măgdăceşti ne-a dat asigurări că nu este vorba de nicio schemă şi totul a fost întâmplător.

„Eu nu eram încă primăriţă când soţul a procurat şcoala veche. Aveam informaţia că vor să o cumpere iehoviştii şi să facă acolo o casă de rugăciuni. Dar noi avem o biserică creştin-ortodoxă. Locuitorii din Măgdăceşti sunt creştini, nu am putut admite ca să vină Martorii lui Iehova. Soţul meu a participat special la licitaţia respectivă ca să ridice preţul şi să nu permită iehoviştilor să pună mâna pe clădire. Ca până la urmă să ajungă el câştigătorul licitaţiei şi să fie nevoit să cumpere imobilul. Când mi-a spus, eu m-am făcut albă ca varul. Am fost nevoiţi să luăm credite ca să acoperim acea sumă”, a declarat Liuba Cojocaru.

Primăriţa a precizat că decizia de a mai construi o grădiniţă nu are nimic comun cu decizia de a vinde imobilul: „Avem peste 7000 de locuitori, iar vârsta medie este de 36 de ani. Sunt mulţi copii, nu ajung locuri în grădiniţă. În fiecare zi vin la mine 3-4 mame cu rugămintea să-şi înscrie copiii la grâdiniţă”.

Liuba Cojocaru a mai spus că nu-i aparţine nici idea de a construi grădiniţa în locul şcolii vechi.

„Toate locurile în centru erau vândute. M-au întrebat funcţionarii din Primărie, consilierii, dacă nu vreau să vând eu clădirea şcolii vechi. Totul a fost transparent, s-a făcut evaluarea, iar decizia a fost luată de consiliu. Am fost verificată şi de CNA, dar nu au găsit nimic ilegal. Era proprietatea familiei mele şi am avut dreptul să o vindem la preţul de piaţă”, a declarat şefa administraţiei locale din Măgdăceşti.

Licitaţie cu semne de întrebare

Licitaţia privind reconstructia cladirii existente în grădiniţă de copii a fost anunţată de Liuba Cojocaru la 22 iulie 2019, la mai bine de un an de la tranzacţia dintre soţul ei şi Primărie. Valoarea estimativă a licitaţiei a fost de 13. 046 .690 de lei, fără TVA, iar principalul calificativ la evaluare a ofertelor a fost preţul cel mai mic.

La tender s-au înscris patru agenţi economici, dintre care unul a fost descalificat. Cea mai mică ofertă, de 9.547.853, fără TVA, a fost propusă de către SRL 5AQ INVEST. Primăria Măgdăceşti a desemnat-o câştigătoare pe SRL Galicus, care a propus cu 280.819 de lei mai mult.

Administraţia locală din Măgdăceşti şi-a argumentat decizia prin faptul că SRL Galicus a propus un termen mai mic cu o lună pentru executarea lucrărilor şi un termen de garanţie mai mare.

SRL 5AQ INVEST a contestat decizia, însă cererea a fost respinsă.

La 25 septembrie 2019, Primăria Măgdăceşti şi SRL Galicus au semnat contractul în valoare de 11.794.406 de lei, inclusi TVA, pentru reconstrucţia grădiniţei. Întreprinderea câştigătoare nu a reuşit să se încadreze în termenul de 8 luni de executare a lucrărilor, fapt constatat şi de Inspecţia Financiară.

Precizăm că, SRL Galicus, fondată în 2010, a câştigat mai multe licitaţii anunţate de către Consiliul raional Criuleni, unde, începând cu anul 2011, este consilier şi Victor Cojocaru.

Primăriţa de Măgdăceşti are şi aici o justificare. „Nu depinde de mine rezultatul licitaţiei. Este Agenţia Achiziţii Publice. Iată un consilier de al meu, unul foarte bun, s-a supărat că nu a câştigat o licitaţie. Dar i-am explicat cum stau lucrurile. Nu a depins de mine, nu l-am putut ajuta. E foarte strict cu licitaţiile”, a explicat Liuba Cojocaru.

Despre foișorul cu acoperișul identic cu cel al grădiniței și casa de milioane şi conflictele de interese ignorate de CNA, citiți în investigația integrală pe acest link.

#Liuba Cojocaru #grădinița Măgdăcești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.