Bulgaria blochează sancțiunile împotriva fondatorului Lukoil. Sofia se teme de un impact major asupra economiei

Guvernul Bulgariei își menține opoziția față de includerea fondatorului companiei petroliere ruse Lukoil, Vagit Alekperov, în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană împotriva Rusiei și Belarusului. Autoritățile de la Sofia avertizează că o astfel de decizie ar putea avea consecințe economice serioase pentru țară.

Potrivit poziției oficiale aprobate joi de Consiliul de Miniștri, Bulgaria consideră că sancționarea lui Alekperov ar afecta activitatea companiilor din grupul Lukoil, care continuă să aibă un rol important în economia bulgară.

Guvernul susține că sancțiunile europene trebuie să sporească presiunea asupra Rusiei, însă fără a provoca efecte negative semnificative asupra statelor membre. Din acest motiv, Sofia insistă ca numele lui Vagit Alekperov să fie eliminat din lista propusă de Bruxelles.

Potrivit autorităților bulgare, există și riscul ca Lukoil să reacționeze printr-o acțiune în arbitraj internațional, solicitând despăgubiri de aproximativ 3 miliarde de euro pentru preluarea rafinăriei din Burgas de către statul bulgar în 2025, după ce sancțiunile impuse de Statele Unite au afectat activitatea companiei.

Premierul Rumen Radev a declarat încă din luna iunie că Bulgaria nu va susține noul pachet de sancțiuni dacă fondatorul Lukoil va rămâne pe lista persoanelor vizate. El și-a reconfirmat această poziție la începutul lunii iulie, argumentând că decizia este dictată de interesul național.

Pe lângă cazul Lukoil, Bulgaria continuă să se opună și includerii patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, pe lista sancțiunilor, precum și unei propuneri care ar afecta aprovizionarea cu piese de schimb pentru metroul din Sofia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sancțiuni ue #Lukoil #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Femeile neasigurate care nu sunt căsătorite, dar au un copil al cărui tată este asigurat și și-a recunoscut paternitatea, ar putea beneficia pentru prima dată de indemnizație de maternitate. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege care elimină diferențele de tratament în accesul la prestațiile sociale, în cadrul procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene.

În prezent, indemnizația de maternitate este acordată femeilor asigurate, soțiilor aflate la întreținerea unor soți asigurați și șomerelor înregistrate oficial. În schimb, femeile neasigurate și necăsătorite nu pot beneficia de acest drept, chiar dacă tatăl copilului este asigurat și recunoaște paternitatea. Autorii proiectului susțin că această diferență de tratament constituie o discriminare pe criteriul stării civile și contravine legislației europene.

Datele Agenției Servicii Publice arată că aproximativ 19% dintre copiii născuți anual în Republica Moldova sunt născuți în afara căsătoriei. Potrivit notei informative, o parte dintre aceste mame sunt neasigurate și nu primesc nicio prestație de maternitate, ceea ce poate duce la creșterea riscului de sărăcie, revenirea prematură la muncă informală și afectarea dezvoltării copilului.

Proiectul propune ca femeile neasigurate care nu se încadrează în categoriile actuale de beneficiari să primească indemnizația de maternitate după nașterea copilului, dacă tatăl confirmă stagiul necesar de cotizare. Indemnizația va fi calculată din venitul asigurat al tatălui, iar dacă după naștere se constată că unul dintre părinți are un venit care permite o indemnizație mai mare, aceasta va putea fi recalculată. Totodată, Codul muncii va fi modificat astfel încât și femeile necăsătorite să beneficieze expres de concediu de maternitate.

Proiectul mai prevede extinderea termenului în care victimele discriminării pot cere despăgubiri în instanță. Acesta va crește de la un an la trei ani, pentru a oferi persoanelor afectate mai mult timp să își valorifice drepturile.

În plus, principiul egalității de tratament între femei și bărbați va fi introdus explicit în mai multe acte normative care reglementează sistemul public de pensii, asigurările sociale, ajutorul social și alte prestații sociale, fiind interzisă în mod expres discriminarea directă și indirectă pe criteriul de sex.

Potrivit calculelor Ministerului Muncii, noile prevederi ar urma să fie aplicate, din 2028, pentru aproximativ 2 248 de beneficiare anual. Costurile sunt estimate la 169,2 milioane de lei în 2028, inclusiv cheltuielile de distribuire, iar în 2029 acestea ar putea ajunge la 186,7 milioane de lei. Fondurile vor fi acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Dacă proiectul va fi adoptat, majoritatea modificărilor vor intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, iar unele prevederi vor începe să se aplice de la 1 ianuarie 2028.