Moldova a produs mărfuri industriale de 95 miliarde lei în 2025. O treime din producția livrată a mers peste hotare

29 Iul. 2026, 13:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Iul. 2026, 13:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Industria a produs în 2025 bunuri în valoare de peste 95 de miliarde de lei, în creștere cu 5,4% față de anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică. Cea mai mare parte a producției a fost realizată de industria prelucrătoare, iar peste jumătate din activitatea industrială a țării rămâne concentrată în municipiul Chișinău.

Din cele 95,04 miliarde de lei produse anul trecut, întreprinderile au livrat efectiv bunuri în valoare de 88,38 miliarde de lei. Aproape 60,6 miliarde de lei, adică 68,6%, au rămas pe piața internă, în timp ce produse de circa 27,7 miliarde de lei au mers la export. Astfel, piața externă a reprezentat 31,4% din totalul livrărilor, în scădere față de 32,9% în 2024.

Motorul industriei a rămas sectorul prelucrător, care a generat producție de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 82,4% din total. Comparativ, în 2024 valoarea acesteia a fost de 71,7 miliarde de lei.

Un rol important îl are industria alimentară, cu o producție de 27,24 miliarde de lei, față de 24,6 miliarde de lei în anul precedent. Doar producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne au însumat 8,6 miliarde de lei, iar produsele de brutărie și făinoase – aproape 4,7 miliarde de lei. Producția de lactate a ajuns la 3,4 miliarde de lei, iar prelucrarea fructelor și legumelor – la 3,8 miliarde de lei.

Printre cele mai importante ramuri se numără și producția altor produse din minerale nemetalifere, cu 8,8 miliarde de lei, fabricarea băuturilor – 8,6 miliarde de lei, precum și fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor – aproape 7 miliarde de lei.

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal a generat 3,8 miliarde de lei, producția din cauciuc și mase plastice – 3,3 miliarde de lei, industria mobilei – 3,2 miliarde de lei, iar fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3,1 miliarde de lei. Industria textilă a produs bunuri de aproape 2,7 miliarde de lei, iar cea chimică – de aproximativ 2,5 miliarde de lei.

Unele ramuri industriale sunt aproape în totalitate orientate spre export. În cazul fabricării autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor, 98,8% din producția livrată, în valoare totală de peste 7 miliarde de lei, a mers pe piețele externe. La calculatoare și produse electronice și optice, ponderea exporturilor a fost de 90,2%, la textile – 85,6%, iar la echipamente electrice – 81,2%. În industria articolelor de îmbrăcăminte, 70,4% din livrări au ajuns peste hotare.

Datele BNS mai arată că sectorul privat domină industria Republicii Moldova. Întreprinderile private au realizat 56,7% din producția industrială, echivalentul a aproximativ 53,9 miliarde de lei. Companiilor cu proprietate străină le-au revenit 19,6%, sau circa 18,6 miliarde de lei, iar întreprinderilor mixte – 11,4%, echivalentul a aproximativ 10,8 miliarde de lei.

Mai mult de jumătate din industria țării este concentrată în Chișinău. În 2025, întreprinderile din Capitală au produs bunuri de 50,2 miliarde de lei, adică 52,8% din totalul național. Regiunea Centru a generat 18,2 miliarde de lei, Nordul – 17,9 miliarde, Sudul – 5,5 miliarde, iar UTA Găgăuzia – 3,2 miliarde de lei.

Deși Chișinăul domină după valoarea producției, regiunile sunt mai orientate spre export. Cea mai mare pondere a livrărilor externe a fost înregistrată în UTA Găgăuzia, unde 49,1% din producția livrată a mers peste hotare. Urmează Nordul, cu 44,1%, Centrul – 41,5%, Sudul – 35,2%, în timp ce în municipiul Chișinău exporturile au reprezentat 21,7% din livrări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.