Moldovenii muncesc 12 ani pentru o casă. În SUA sunt suficienți mai puțin de 5

03 Aug. 2026, 10:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Aug. 2026, 10:27 // Actual //  Ursu Victor

Achiziționarea unei locuințe în Republica Moldova necesită echivalentul a 12,1 ani de venituri medii ale unei gospodării, un nivel care plasează țara peste media mondială în ceea ce privește gradul de inaccesibilitate a pieței imobiliare.

Datele publicate în UN Habitat World Cities Report 2026 arată că media globală a raportului dintre prețul unei locuințe și venitul anual al unei gospodării este de 11,2, în timp ce în Republica Moldova indicatorul ajunge la 12,1.

Clasamentul, care analizează 181 de state, măsoară numărul de ani de venituri medii necesari pentru a cumpăra o locuință la prețul median. Cu cât raportul este mai mic, cu atât locuințele sunt considerate mai accesibile. Indicatorul nu include însă costurile creditelor ipotecare sau alte cheltuieli asociate deținerii unei locuințe.

În clasament, Republica Moldova se situează la un nivel apropiat de Malta și Slovenia (12,1), fiind mai puțin accesibilă decât Germania (10,7), dar comparabilă cu Ucraina (12,2), Turcia (12,6) și Portugalia (12,6).

La polul opus, cele mai accesibile piețe imobiliare sunt în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, unde raportul este de doar 3,0, urmate de Statele Unite, cu 4,5. Deși americanii se confruntă cu dobânzi ridicate și o ofertă limitată de locuințe, raportul dintre prețurile caselor și venituri rămâne mai favorabil decât în multe economii dezvoltate, inclusiv Canada (9,4), Australia (7,5) și Marea Britanie (8,3).

Cele mai puțin accesibile piețe din lume sunt Siria, unde o locuință costă echivalentul a 86,7 ani de venituri, urmată de Sri Lanka (40,8) și China (34,6).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.