Haos diplomatic? Guvernul investighează cum „oficialii” talibani au ajuns la Chișinău

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă că unei delegații a Ministerului Agriculturii din Afganistan i-au fost eliberate vize de intrare în Republica Moldova, în contextul unor discuții privind posibile exporturi de produse agricole cu caracter umanitar către statul asiatic, afectat de o gravă criză alimentară.

Potrivit MAE, vizita a fost inițiată în urma discuțiilor dintre producători agricoli din Republica Moldova și reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare privind posibilitatea livrării de produse agricole în scop umanitar.

Instituția subliniază că membrii delegației care au ajuns în Republica Moldova nu figurează pe listele internaționale de sancțiuni. Totodată, autoritățile de la Chișinău precizează că Republica Moldova nu recunoaște guvernarea talibană din Afganistan și respectă în totalitate regimurile internaționale de sancțiuni.

„Nu vor avea loc întrevederi bilaterale și nici alte contacte oficiale cu reprezentanții delegației”, precizează MAE.

În același timp, Guvernul a dispus verificarea modului în care au fost emise invitația și vizele de intrare, precum și revizuirea procedurilor interne, pentru a se asigura că acestea respectă cadrul normativ și interesele de politică externă ale Republicii Moldova.

Anterior, Ministerul Agriculturii, Irigațiilor și Zootehniei din Afganistan, aflat sub controlul talibanilor, a anunțat că o delegație condusă de ministrul adjunct Sadr Azam Osmani efectuează o vizită oficială în Republica Moldova până pe 7 august. Potrivit comunicatului instituției afgane, agenda urma să includă discuții privind extinderea cooperării în agricultură, cercetare agricolă, protecția plantelor, tehnologii agricole moderne și implementarea unor programe comune.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.