Fiscul scoate „artileria grea”! Controale-fulger în taxiuri, HoReCa, piețe și comerțul online

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunță că în luna august 2026 va desfășura acțiuni de control fiscal prin metoda verificării operative, vizând cu prioritate domeniile cu risc sporit de neconformare fiscală și activitățile cu caracter sezonier.

Printre domeniile care vor intra în atenția inspectorilor fiscali se numără comerțul și serviciile prestate prin intermediul platformelor online, comerțul cu amănuntul, transportul rutier de pasageri, inclusiv în regim de taxi, serviciile HoReCa, comerțul și prestările de servicii în piețe, comerțul cu băuturi răcoritoare și bere, precum și comerțul cu produse din tutun și serviciile de recuperare fizică.

Potrivit SFS, verificările vor fi efectuate inopinat, direct la locul desfășurării activității economice, în baza analizei riscurilor fiscale.

Inspectorii vor verifica în special: eliberarea bonurilor fiscale la încasările în numerar, declararea corectă și integrală a veniturilor și existența documentelor care confirmă proveniența legală a mărfurilor.

Fiscul susține că aceste acțiuni urmăresc atât prevenirea evaziunii fiscale, cât și protejarea contribuabililor care respectă legea și menținerea unui mediu concurențial echitabil.

Datele preliminare prezentate de Serviciul Fiscal arată că, în luna iulie, au fost efectuate circa 830 de controale fiscale operative, iar în 530 de cazuri au fost depistate încălcări ale legislației.

În urma verificărilor au fost aplicate sancțiuni fiscale în valoare de 1,84 milioane de lei și sancțiuni contravenționale de peste 530 de mii de lei, valoarea totală a amenzilor depășind 2,37 milioane de lei.

Cele mai multe controale au vizat comerțul cu mărfuri, produse și materiale, unde au fost efectuate 332 de verificări, fiind constatate 274 de încălcări. Pe locul doi s-a situat transportul rutier de pasageri, cu 219 controale și 74 de nereguli, urmat de comerțul și prestările de servicii în piețe, unde au fost depistate 85 de încălcări în urma a 132 de verificări.

Din punct de vedere al sancțiunilor, cele mai mari amenzi fiscale au fost aplicate în domeniul comerțului cu mărfuri, produse și materiale, unde valoarea acestora a ajuns la 1,137 milioane de lei, urmate de 385 de mii de lei în comerțul din piețe și 113,9 mii de lei în transportul rutier de pasageri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#verificări #Fisc #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.