Părinții, obligați să țină copiii în scaun auto și după 12 ani. Ce reguli noi pregătește Guvernul

04 Aug. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Aug. 2026, 11:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Copiii care au peste 12 ani, dar au o înălțime mai mică de 150 de centimetri, vor trebui să folosească în continuare un scaun auto sau un înălțător atunci când călătoresc cu mașina. Această prevedere se regăsește într-un proiect de modificare a Regulamentului circulației rutiere, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În prezent, legislația prevede că sistemele speciale de reținere sunt obligatorii pentru copiii cu vârsta de până la 12 ani. Proiectul propune însă introducerea unui criteriu suplimentar – înălțimea copilului. Astfel, obligația va fi valabilă pentru copiii de până la 12 ani sau pentru cei care au o înălțime sub 150 de centimetri, chiar dacă au depășit această vârstă. Autoritățile spun că modificarea aliniază legislația Republicii Moldova la normele Uniunii Europene.

Documentul stabilește și reguli mai clare privind utilizarea sistemelor de reținere. Scaunele auto orientate cu spatele la sensul de mers nu vor putea fi instalate pe locurile dotate cu airbag frontal activ, decât dacă acesta este dezactivat. Totodată, Regulamentul va include o clasificare a scaunelor auto și a înălțătoarelor în funcție de greutatea și înălțimea copilului, potrivit standardelor europene.

MIDR argumentează necesitatea modificărilor prin numărul tot mai mare de accidente în care sunt implicați minori. Potrivit notei informative, între 2015 și 2025 numărul accidentelor rutiere cu implicarea copiilor a crescut cu 32,6%, de la 347 la 460, iar numărul minorilor răniți a ajuns la 509 în anul 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Statisticile arată și un număr mare de abateri de la regulile existente. În 2025, autoritățile au înregistrat 51 824 de cazuri de încălcare a regulilor privind folosirea centurii de siguranță și a sistemelor de reținere pentru copii, precum și 1 897 de cazuri de transportare necorespunzătoare a copiilor.

Proiectul mai prevede că pasagerii din autobuze și autocare vor trebui informați despre obligația de a purta centura de siguranță, iar locurile echipate cu centuri vor fi marcate corespunzător. De asemenea, camioanele aflate în circulație vor trebui dotate cu oglinzi retrovizoare suplimentare pentru reducerea „unghiurilor moarte”, măsură care urmărește diminuarea accidentelor în care sunt implicați pietoni și bicicliști.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, după aprobare, modificările ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.