Curentul s-ar putea scumpi! Junghietu: nu este exclusă o majorare

Costurile pentru energia electrică au crescut în ultima perioadă în întreaga regiune, iar autoritățile de la Chișinău așteaptă datele finale privind prețul mediu de achiziție pentru Republica Moldova. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că, în aceste condiții, nu poate fi exclusă o eventuală majorare a costurilor.

Potrivit ministrului, situația este determinată de mai mulți factori regionali și europeni, care au redus oferta de energie într-o perioadă în care consumul a crescut puternic.

„La moment așteptăm și noi să vedem cifrele. Dar este adevărat că toate țările din regiune au plătit costuri mai mari pentru energia electrică”, a declarat Dorin Junghietu.

Printre cauzele invocate de ministru se numără oprirea unor capacități de producere a energiei electrice din Ungaria și România, inclusiv a unui bloc de la Centrala Nucleară Cernavodă, precum și diminuarea capacităților disponibile în Bulgaria.

Un alt factor important a fost canicula. Temperaturile foarte ridicate au determinat creșterea consumului de energie electrică, în special ca urmare a utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

În aceste condiții, ministrul spune că este prea devreme pentru a stabili impactul exact asupra costurilor suportate de Republica Moldova.

„Nu este exclusă o majorare, dar trebuie să vedem costul mediu de achiziție”, a precizat Junghietu.

Ministrul a amintit că pentru luna iulie Energocom a raportat un cost mediu de achiziție a energiei electrice de aproximativ 133 de euro/MWh. Suma reprezintă doar costul energiei propriu-zise și nu include transportul și alte cheltuieli asociate livrării acesteia.

Datele finale privind costurile de achiziție vor arăta în ce măsură scumpirile de pe piețele regionale s-au reflectat asupra Republicii Moldova și dacă acestea vor crea presiuni suplimentare asupra tarifului achitat de consumatori.

În prezent consumatorii Premier Energy achitā un tarif de 3,56 le kw/h, iar cei din nordul țării 3,95 lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din România cer autorităților să introducă un sistem strict de control și trasabilitate pentru cerealele ucrainene care tranzitează teritoriul țării, inclusiv pentru transporturile care ajung în România prin Republica Moldova. Solicitarea vine pe fondul informațiilor privind reactivarea culoarelor de solidaritate pentru produsele agricole din Ucraina și al temerilor că un nou val de transporturi ar putea pune presiune pe piața și infrastructura logistică românească.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) avertizează că repetarea situației din 2022-2023 ar putea genera dezechilibre importante pentru agricultorii români și pentru sectorul transporturilor.

„Agricultura are nevoie de un miracol sau măcar de o serie de măsuri de bun-simț pentru a face față problemelor asociate cu tranzitul cerealelor ucrainene pe teritoriul României. Luând în calcul amintirea recentă a ceea ce s-a întâmplat în 2022-2023, coroborată cu faptul că se aude în spațiul public despre posibilitatea deschiderii din nou a culoarelor de solidaritate, vreau să trag un semnal de alarmă: acest lucru poate genera disproporții foarte mari în piață, cu efecte negative asupra sectorului agricol și logisticii”, a declarat președintele LAPAR, Matei Titianu.

Organizația propune ca toate transporturile de cereale care intră în România din Ucraina, direct sau prin Republica Moldova, să fie avizate în prealabil. Autoritățile ar urma să cunoască din timp marfa transportată, modalitatea de transport și punctul de trecere a frontierei.

LAPAR cere și ca documentele de intrare să fie corelate obligatoriu cu cele de ieșire din România. Scopul este ca autoritățile să poată verifica dacă întreaga cantitate declarată ca fiind în tranzit părăsește efectiv țara.

Fermierii români solicită, de asemenea, prioritate pentru mărfurile autohtone în ceea ce privește transportul, depozitarea și operațiunile portuare. Organizația propune folosirea antrepozitelor, stabilirea unor trasee predefinite și monitorizate de CNAIR și Poliția Română, precum și utilizarea cântarelor mobile la punctele de frontieră, inclusiv la frontiera cu Republica Moldova.

Pentru transportul feroviar, LAPAR cere verificarea sigiliilor aplicate la gurile de încărcare și descărcare, astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit până la destinație.

Organizația susține că aceste măsuri sunt necesare într-un moment în care infrastructura României este deja supusă unei presiuni importante. Nivelul scăzut al Dunării afectează transportul fluvial, rețeaua rutieră este aglomerată, iar costurile de transport și energie au crescut.

Problema are însă o legătură directă și cu Republica Moldova. În august, Chișinăul și Kievul au convenit o reducere de 50% a tarifelor pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova. Noul regim se aplică din 10 august și este valabil până la sfârșitul anului 2026.

Înțelegerea vine după ce Ucraina a început să caute rute alternative pentru exportul cerealelor, în contextul atacurilor asupra infrastructurii portuare de la Marea Neagră. Una dintre rutele vizate este transportul cerealelor pe calea ferată prin Republica Moldova până la Portul Constanța din România.

Potrivit estimărilor prezentate în cadrul discuțiilor, un asemenea coridor feroviar ar putea ajunge la 4,5 milioane de tone de cereale anual, ceea ce ar reprezenta aproximativ 10% din exporturile ucrainene.