Sindicatele și patronatele cer Parlamentului să păstreze scutirea de impozit pe venit: „Nu este un privilegiu fiscal”

Sindicatele și patronatele din Republica Moldova ar putea ajunge să achite 12% impozit pe venit, dacă Parlamentul va susține propunerea de eliminare a scutirii fiscale de care beneficiază în prezent. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) cer deputaților să renunțe la această modificare.

Solicitarea a fost făcută într-un demers comun adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și Comisiei economie, buget și finanțe. Documentul este semnat de președintele CNSM, Igor Zubcu, și președinta CNPM, Ana Groza.

Cele două organizații spun că sunt profund îngrijorate de amendamentul inclus în proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale. Modificarea prevede eliminarea scutirii de la impozitul pe venit pentru organizațiile sindicale și patronale.

CNSM și CNPM atrag atenția că sindicatele și patronatele nu sunt organizații comerciale.

„Veniturile organizațiilor sindicale și patronale provin prioritar din taxele de aderare și cotizațiile membrilor și sunt destinate realizării obiectivelor statutare. Aceste resurse finanțează activitățile de reprezentare, consultare și apărare a intereselor membrilor și nu constituie profit distribuit acestora”, se arată în demers.

Reprezentanții sindicatelor și patronatelor spun că un impozit de 12% le-ar reduce resursele disponibile pentru activitățile pe care le desfășoară în interesul membrilor.

„Diminuarea acestor resurse ar putea afecta capacitatea partenerilor sociali de a-și exercita funcțiile statutare și de a participa efectiv și independent la dialogul social, inclusiv la consultarea și elaborarea politicilor publice și în cadrul mecanismelor de dialog social tripartit”, susțin CNSM și CNPM.

CNSM și CNPM cer Parlamentului să mențină actualul regim și să includă expres asociațiile sindicale și patronale în lista organizațiilor necomerciale prevăzută de articolul 52 alineatul (1) din Codul fiscal.

În demers sunt invocate și standardele Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea de asociere. Cele două organizații susțin că principiile OIM permit aplicarea unor măsuri speciale, inclusiv facilități fiscale, pentru dezvoltarea organizațiilor patronale și ale lucrătorilor.

„Menținerea regimului fiscal aplicabil organizațiilor sindicale și patronale nu trebuie privită ca un privilegiu fiscal, ci ca o măsură care contribuie la păstrarea capacității instituționale și a autonomiei partenerilor sociali, necesare exercitării atribuțiilor prevăzute de lege și participării efective la dialogul social”, se mai arată în demers.

CNSM și CNPM au solicitat o întrevedere cu reprezentanții Parlamentului pentru a discuta modificarea propusă și proiectul politicii fiscale pentru anul 2027.

#impozit 12%#sindicate #patronate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

#porumb #fermieri #motorina