Sindicatele și patronatele cer Parlamentului să păstreze scutirea de impozit pe venit: „Nu este un privilegiu fiscal”

11 Sept. 2026, 08:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 08:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Sindicatele și patronatele din Republica Moldova ar putea ajunge să achite 12% impozit pe venit, dacă Parlamentul va susține propunerea de eliminare a scutirii fiscale de care beneficiază în prezent. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) cer deputaților să renunțe la această modificare.

Solicitarea a fost făcută într-un demers comun adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și Comisiei economie, buget și finanțe. Documentul este semnat de președintele CNSM, Igor Zubcu, și președinta CNPM, Ana Groza.

Cele două organizații spun că sunt profund îngrijorate de amendamentul inclus în proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale. Modificarea prevede eliminarea scutirii de la impozitul pe venit pentru organizațiile sindicale și patronale.

CNSM și CNPM atrag atenția că sindicatele și patronatele nu sunt organizații comerciale.

„Veniturile organizațiilor sindicale și patronale provin prioritar din taxele de aderare și cotizațiile membrilor și sunt destinate realizării obiectivelor statutare. Aceste resurse finanțează activitățile de reprezentare, consultare și apărare a intereselor membrilor și nu constituie profit distribuit acestora”, se arată în demers.

Reprezentanții sindicatelor și patronatelor spun că un impozit de 12% le-ar reduce resursele disponibile pentru activitățile pe care le desfășoară în interesul membrilor.

„Diminuarea acestor resurse ar putea afecta capacitatea partenerilor sociali de a-și exercita funcțiile statutare și de a participa efectiv și independent la dialogul social, inclusiv la consultarea și elaborarea politicilor publice și în cadrul mecanismelor de dialog social tripartit”, susțin CNSM și CNPM.

CNSM și CNPM cer Parlamentului să mențină actualul regim și să includă expres asociațiile sindicale și patronale în lista organizațiilor necomerciale prevăzută de articolul 52 alineatul (1) din Codul fiscal.

În demers sunt invocate și standardele Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea de asociere. Cele două organizații susțin că principiile OIM permit aplicarea unor măsuri speciale, inclusiv facilități fiscale, pentru dezvoltarea organizațiilor patronale și ale lucrătorilor.

„Menținerea regimului fiscal aplicabil organizațiilor sindicale și patronale nu trebuie privită ca un privilegiu fiscal, ci ca o măsură care contribuie la păstrarea capacității instituționale și a autonomiei partenerilor sociali, necesare exercitării atribuțiilor prevăzute de lege și participării efective la dialogul social”, se mai arată în demers.

CNSM și CNPM au solicitat o întrevedere cu reprezentanții Parlamentului pentru a discuta modificarea propusă și proiectul politicii fiscale pentru anul 2027.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.