Lumea intră din nou în febra scumpirilor! Petrolul trage inflația în sus

13 Sept. 2026, 11:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2026, 11:16 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea accelerată a prețurilor la petrol începe să se propage în economia mondială, alimentând din nou inflația și sporind riscul unei încetiniri economice. Scumpirea energiei, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, se reflectă tot mai puternic atât în prețurile de consum, cât și în costurile de producție.

În Statele Unite, inflația de consum a depășit așteptările, iar prețurile producătorilor au înregistrat cea mai mare creștere lunară din luna mai. Indicele prețurilor de producție a avansat cu 0,4% într-o lună și cu 5,4% în ritm anual.

Inflația de bază, care exclude alimentele și energia, a crescut peste estimări, ceea ce arată că presiunile asupra prețurilor rămân persistente. În acest context, piețele financiare iau tot mai serios în calcul o nouă majorare a dobânzii de referință a Rezervei Federale.

Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a depășit 4,9%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, în pofida anunțurilor Trezoreriei SUA privind majorarea volumului de răscumpărare a obligațiunilor.

În Europa, imaginea este mixtă. Economia Marii Britanii a continuat să crească peste așteptări în iulie, pentru a treia lună consecutiv, iar investițiile și activitatea companiilor din sectorul inteligenței artificiale oferă speranțe că țara ar putea evita o încetinire severă în a doua jumătate a anului.

În schimb, Germania a raportat o scădere de 1,1% a producției industriale în iulie, față de un avans de 0,2% anticipat de economiști. Este cel mai puternic declin din aproape un an, provocat în special de slăbirea producției din industria auto.

Presiunile sunt și mai evidente în Asia, unde multe economii depind puternic de importurile de energie. Petrolul a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pentru un baril, iar prețurile motorinei și benzinei cresc chiar mai repede decât cotațiile țițeiului.

În China, inflația de consum s-a accelerat pentru prima dată din aprilie, în timp ce prețurile de producție au avansat peste așteptări, pe fondul scumpirii alimentelor și energiei. În Taiwan, inflația anuală a ajuns la 2,04% în august și s-a menținut peste pragul de 2% pentru a patra lună consecutiv.

Economiile emergente resimt, la rândul lor, presiunea. În Mexic, inflația anuală a urcat la 3,26% în august, ușor sub prognoze, în timp ce inflația de bază a ajuns la 3,88%.

Banca Centrală a Chile a redus pentru a treia oară în acest an prognoza de creștere economică. Pentru 2026 este estimat acum un avans de doar 0,25-0,75%, față de prognoza precedentă de 1-1,75%.

Scumpirea energiei este amplificată și de problemele din comerțul mondial. Armatorii avertizează asupra unei fragmentări tot mai accentuate a rutelor comerciale, pe fondul conflictelor și tensiunilor geopolitice.

Tarifele pentru transportul containerelor din China către SUA au urcat la cel mai ridicat nivel din 2024, costul transportului unui container de 40 de picioare depășind 7.000 de dolari.

În acest context, mai multe bănci centrale, inclusiv cele din Polonia, Georgia, Serbia, Turcia, Peru și Rusia, au menținut dobânzile neschimbate. Danemarca a mers însă în direcția opusă și a majorat rata dobânzii, urmând Banca Centrală Europeană, pentru a proteja legătura coroanei daneze cu euro.

Evoluțiile arată că noul val de scumpire a petrolului riscă să complice strategia băncilor centrale: acestea trebuie să combată inflația fără să sufoce o economie mondială care începe deja să dea semne de încetinire.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.