Moldova a luat fața Ucrainei și Marii Britanii la exportul de orz și a devenit furnizorul nr. 1 al UE

14 Sept. 2026, 09:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2026, 09:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a început în forță noul sezon agricol, iar exporturile de orz din lunile iulie–august 2026 au depășit inclusiv nivelul din 2021, considerat până acum un an-etalon pentru recoltă. Economistul Iurie Rija susține că, după performanța înregistrată la grâu, datele privind orzul reprezintă un al doilea semnal că sezonul 2026/2027 ar putea fi unul excepțional pentru cerealele moldovenești.

În primele două luni ale sezonului, Republica Moldova a exportat 96 mii de tone de orz, cu 24% mai mult decât în perioada similară din 2025, când livrările au constituit 77,4 mii de tone. Volumul este ușor peste cel din iulie–august 2021, când fuseseră exportate 95,6 mii de tone.

Performanța se vede și pe piața europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie–august 2026 Republica Moldova a devenit furnizorul numărul unu de orz pentru Uniunea Europeană, cu 33,3 mii de tone deja vămuite pe teritoriul comunitar, devansând Marea Britanie, Serbia și Ucraina. Poziția este chiar mai bună decât cea înregistrată la grâu, unde Moldova ocupă locul al doilea.

Valoarea exporturilor de orz a ajuns la aproximativ 354,4 milioane de lei, în creștere cu peste 32% față de cele 267,6 milioane de lei încasate în aceeași perioadă a sezonului precedent. Suma rămâne însă puțin sub recordul din 2021, de 357,5 milioane de lei, deși volumul exportat în acest an este mai mare.

Prețul mediu de export a fost de 3,69 lei pentru un kilogram, cel mai ridicat nivel din ultimele patru sezoane. Spre comparație, în 2023 acesta era de 3 lei/kg, în 2024 de 3,06 lei/kg, iar în 2025 de 3,46 lei/kg. Rija avertizează însă că majorarea prețului nu s-a transformat într-o marjă mai bună pentru exportatori, fiind practic absorbită de creșterea costurilor de transport rutier și a frahtului.

Evoluția celor două luni arată însă o diferență puternică. În iulie au fost exportate 72,53 mii de tone de orz, în timp ce în august volumul s-a redus de peste trei ori, până la 23,5 mii de tone. Economistul pune această scădere pe seama blocajelor logistice. În același timp, prețul mediu a urcat de la 3,61 lei/kg în iulie la 3,93 lei/kg în august.

Piața exportatorilor este extrem de concentrată. Patru companii au asigurat împreună circa 95% din livrări. „RUSAGRO-PRIM” a exportat 34.666 de tone, echivalentul a 36% din total, „OROM-IMEXPO” – 25.606 tone sau 27%, „AGRO-NOVA PRIM” – 18.081 tone sau 19%, iar „CARVIDON-TRADE” – 12.598 tone, respectiv 13%.

Și geografia exporturilor este concentrată. Aproape întregul volum a ajuns în doar șase state. Cipru a fost principala destinație, cu 26.325 de tone, urmat de Grecia cu 22.298 de tone, Israel cu 19.795 de tone și Liban cu 13.854 de tone. Italia a cumpărat 10.845 de tone, iar România – 2.937 de tone. Cel mai bun preț mediu dintre piețele mari a fost obținut în Grecia – 3,96 lei/kg.

Analiza mai arată că blocajele logistice au lovit puternic transportul feroviar. După un debut accelerat al sezonului în iulie, transporturile pe calea ferată s-au prăbușit în august. Rija explică situația prin blocarea timp de aproximativ o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni, în condițiile în care armatorii ar fi refuzat să deservească navele din cauza riscului militar din zonă.

Complexul Giurgiulești rămâne principala poartă pentru exporturile de orz. Doar prin componenta principală a hubului au trecut 55.755 de tone, sau 58% din total, iar dacă sunt incluse toate modalitățile de transport din zonă, ponderea Giurgiulești ajunge la aproape 69%. Etulia a asigurat alte 25.306 tone, aproximativ 26% din exporturi.

Cea mai abruptă scădere s-a produs chiar pe rutele legate de transportul feroviar. Prin Etulia, exporturile au coborât de la 24.841 de tone în iulie la numai 465 de tone în august, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 98%. Prin punctul feroviar Giurgiulești, exporturile au scăzut de la 361 de tone în iulie la zero în august.

14 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Grîu Tatiana

România avansează cu proiectul unei noi linii electrice de înaltă tensiune care va lega cele două maluri ale Prutului. Transelectrica, operatorul sistemului energetic național din România, urmează să lanseze achiziția serviciilor de proiectare pentru viitoarea linie electrică aeriană 400 kV Gutinaș–Strășeni.

Pentru serviciile de proiectare, Transelectrica a prevăzut în planul de achiziții pentru 2026 o valoare estimată de 1,5 milioane de lei românești (aproximativ 300 de mii de euro). Contractul va fi unul multianual și va fi atribuit printr-o procedură desfășurată online.

Înainte de lansarea achiziției, Transelectrica a organizat o consultare de piață pentru actualizarea valorii estimate și a cerințelor tehnice. Compania care va fi selectată va trebui să elaboreze studiul de fezabilitate și documentațiile necesare pentru realizarea investiției.

Prima etapă va include studii topografice și geotehnice, precum și documentația necesară pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Aceasta este prevăzută să dureze cel mult 10 luni de la emiterea ordinului de începere, fără perioadele necesare pentru obținerea avizelor tehnice. Ulterior, proiectantul va pregăti documentațiile pentru obținerea avizelor și acordurilor necesare, precum și pentru procedurile de expropriere.

Linia Gutinaș–Strășeni va avea aproximativ 270 de kilometri, dintre care circa 200 de kilometri pe teritoriul României și 70 de kilometri în Republica Moldova. Pe partea română, linia va porni din stația electrică Gutinaș, unde este prevăzută și construirea unei noi celule de plecare de 400 kV.

Aceasta va fi a treia interconexiune de 400 kV dintre România și Republica Moldova. Prima, Isaccea–Vulcănești, este deja funcțională, iar a doua, Suceava–Bălți, se află în execuție și ar urma să fie finalizată în 2028.

Noua linie ar urma să crească capacitatea de transport al energiei electrice dintre cele două țări cu 1 184 MW și să permită integrarea unei producții suplimentare de peste 1 000 MW.

Componenta proiectului de pe teritoriul Republicii Moldova este estimată la aproximativ 130 de milioane de dolari, finanțarea urmând să fie asigurată în mare parte de Statele Unite.