Transportatorii solicită autorităților să implementeze măsuri pentru redresarea sectorului după criza COVID-19

02 Iul. 2021, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Iul. 2021, 10:45 // Actual //  MD Bani

Asociațiile Patronale din domeniul transportului rutier reprezentate în Consiliul Consultativ al Ministerului Economiei și Infrastructurii solicită ajutor de la autorități pentru a implementa măsuri de redresare a sectorului după criza de coronavirus. În acest sens ei au lansat un apel public demnat de mai multe asociații de transport.

Astfel, transportatorii spun că criza de coronavirus au afectat semnificativ această ramură a economie.

„În ultimii 2 ani, pandemia de COVID-19 a afectat din plin mobilitatea umană, subminând dezvoltarea eficientă a ramurii transporturilor rutiere. Conform estimărilor Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU) doar transporturile rutiere de pasageri la nivel european au suferit în perioada pandemiei pierderi de 447 miliarde de euro, aceeași sumă fiind estimată ca și necesară pentru relansarea ramurii.”, se arată în apelul public.

Asociațiile oferă exemplul țărilor din UE care beneficiază de suport din partea statului și consideră că țara noastră de asemenea ar trebui să suțină transportatorii.

„La nivel european operatorii de transport beneficiază de o serie de mecanisme de suport oferite de către stat, fapt ce îi plaseaza  pe aceștia în poziții favorizante  în raport cu operatorii de  transport din Republica Moldova. Pentru a oferi o perspectivă reală de dezvoltare a ramurii  transporturilor rutiere internaționale  și  a face operatorii de  transport  naționali concurențiali în  raport cu ,,transportatorii iliciți” din țară, dar și cu operatorii de transport rutier străini pe piața internațională, este nevoie de o serie de măsuri energice de sprijin din partea statului.”

În acest sens, transportatorii propun următoarele soluții:

Administrare ramură

  1. Crearea unui minister specializat de administrare a ramurii – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
  2. Evaluarea Parteneriatului Public-Privat in domeniul autogărilor;
  3. Aducerea în concordanță  a actelor normative  naționale în domeniul transporturilor cu prevederile aquis-ului comunitar din UE;

Competitivitate

  1. Crearea unor mecanisme viabile de combatere a transportului ilicit;
  2. Crearea unor mecanisme de control și prevenire a încălcării de către organele de control a Legii 131 privind controlul de stat;
  3. Ajustarea anuală a tarifelor reglementate în domeniul transportului rutier conform costurilor operationale reale;
  4. Diminuarea costului autorizațiilor de transport rutier de marfă în trafic internațional cel puțin la nivelul practicat în regiune;
  5. Instituirea unui mecanism de stabilire a nivelului de acciz diferențiat pentru combustibilul utilizat de vehicule rutiere destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri cu o greutate maximă autorizată de cel puțin 7,5 tone și transportului rutier de persoane regulat, conform practicilor țarilor din UE;
  6. Instituirea unui mecanism de deducere imediata a costurilor investiților (vehiculelor rutiere);                                                                          ‘
  7. Crearea unor mecanisme de reînnoire a parcului de vehicule în vederea reducerii emisiilor CO2 și ridicării gradului de confort;
  8. Anularea taxei vamale de import pentru autobuze și autotractoare;
  9. Reglementarea activității de expediție în domeniul transportului rutier de marfă în trafic international;

Digitalizare și Debirocratizare

  1. Implementarea sistemelor informaiionale automatizate (e-autorizații, e-tir, e-cmr, registre electronice);
  2. Implementarea conceptului de autorizații de transport rutier electronice (fără suport de hârtie);
  3. Majorarea cotelor de autorizații de transp01t rutier de în trafic international;
  4. Liberalizarea transporturilor rutiere de marfa în trafic internațional (Ucraina, Rusia și Turcia).

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.