Sărăcie la vârful statului? Perciun deplânge salariul Maiei Sandu: Sub 20 de mii de lei este ridicol!

Salariile președintelui Republicii Moldova și ale prim-ministrului ar urma să fie majorate în cadrul reformei salarizării din sectorul bugetar. Ministrul Educației, Dan Perciun, consideră că actuala remunerare a celor mai înalți demnitari, de sub 20 de mii de lei lunar, nu corespunde responsabilităților funcțiilor pe care le ocupă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, în contextul informațiilor potrivit cărora noua lege ar putea prevedea triplarea salariului șefului statului și dublarea celui al deputaților.

Întrebat despre eventualele majorări spectaculoase pentru conducerea țării, Dan Perciun a precizat că nu a văzut încă versiunea finală a proiectului și nu poate confirma cifrele vehiculate. Totuși, ministrul a apărat necesitatea unei revizuiri a salariilor pentru cele mai înalte funcții din stat.

„În cazul președintei chiar îmi pare de rizoriu să avem un salariu de sub 20.000 de lei”, a declarat Perciun.

Potrivit ministrului, salariile președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului au rămas practic înghețate ani la rând, în timp ce remunerarea altor categorii de funcționari și demnitari a fost ajustată.

Perciun a explicat că această situație este determinată de mecanismul de calcul prevăzut de actuala lege a salarizării. Deși președintele țării ocupă cea mai înaltă poziție în grila salarială, valoarea de referință utilizată pentru calculul remunerației a rămas la 1.400 de lei, ceea ce a menținut salariul la un nivel redus.

„De mult, sincer, cred eu, o creștere și o aranjare asumată logică a acestor plăți salariale”, a declarat ministrul, explicând că actuala remunerare nu reflectă complexitatea funcției prezidențiale.

Situația este similară și în cazul prim-ministrului. Dan Perciun a confirmat că șeful Guvernului are în prezent un salariu de sub 20.000 de lei, în condițiile în care miniștrii pot încasa peste 40.000 de lei lunar.

Ministrul Educației a explicat că această discrepanță a apărut după majorările operate anterior pentru angajații autorităților publice centrale, de care nu au beneficiat președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul.

În privința deputaților, Perciun a respins informațiile despre o eventuală dublare a veniturilor. Potrivit acestuia, schimbarea ar urma să vizeze mai degrabă structura remunerării decât creșterea efectivă a sumelor încasate.

Ministrul a explicat că, în prezent, salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 20.000 de lei, însă parlamentarii beneficiază și de indemnizații pentru transport și asistență, astfel încât suma totală poate ajunge la 35.000–38.000 de lei lunar.

„Ceea ce o să se schimbe este că aceste indemnizații vor fi absorbite nemijlocit în salariu. Și în loc să fie date pe bucăți, vor fi date ca o singură plată salarială, așa cum avem noi toți”, a explicat Perciun.

Un alt argument invocat de ministru ține de contribuțiile sociale. În prezent, potrivit acestuia, pentru indemnizațiile de transport și asistență nu sunt achitate contribuții la bugetul asigurărilor sociale.

„Acei bani nu merg în fondul de pensii, nu merg nicăieri”, a afirmat ministrul, sugerând că includerea sumelor respective în salariu ar permite și impozitarea lor corespunzătoare.

Dan Perciun a recunoscut că majorarea salariilor celor mai înalți demnitari reprezintă un subiect politic sensibil, motiv pentru care ajustările au fost amânate de-a lungul anilor.

Declarațiile vin în contextul reformei sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, pregătită de Ministerul Finanțelor. Proiectul a fost supus consultărilor publice în perioada 18 iunie – 2 iulie 2026 și urmărește corectarea discrepanțelor salariale dintre diferite categorii de angajați ai statului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă formă de serviciu militar ar putea apărea în Moldova: 42 de zile de instruire pentru cetățenii de până la 55 de ani. Ministerul Apărării lucrează de aproape doi ani la acest concept. Proiectul ar adăuga o a patra variantă la cele existente, serviciul în termen de 12 luni, cel cu termen redus de trei luni și serviciul prin contract.

Cetățenii ar învăța despre armament, tactici militare, primul ajutor și regulile vieții militare.

„Vor trece un curs care va cuprinde inclusiv și câte tipuri de armament sunt, care sunt metodele acțiunilor de lupte, cum se acordă primul ajutor”, spune Alexandru Roman, colonel în rezervă și autorul proiectului de lege.

Potrivit colonelului Vadim Bulgaru, legea cere ca un cetățean să facă o formă de serviciu până la 27 de ani. Cei care nu o făceau ajungeau într-o rezervă neinstruită.

„Nu mai vrem să ne mințim singuri pe noi sau cumva cetățenii prin diferite șiretlicuri, eschivări, treceau de această vârstă ca să nu facă aceasta”, a declarat el.

Cei chemați la instruire ar primi soldă de militar intern, adică 500 de lei pe lună. „Salariul se suspendă, ca și în cazul militarului intern”, spune Roman.

Proiectul împarte politicienii. Renato Usatîi, președintele fracțiunii PN, spune că nu vede nimic negativ, dar:

„Eu nu văd în asta absolut nimic negativ. Problema e alta că noi cu Ministerul Apărării avem poziții diferite, că ei țin cazarmele de copii cu cercei în urechi, care vor să devină pictori, sculptori, muzicieni, și avem zeci de mii de tineri care au frică din diasporă să se întoarcă acasă. Eu sunt pentru o armată doar pe contract, unde avem cei care visează să fie militari. Nici din doctor nu faci artilerist, din profesor de istorie e greu să faci un tanchist”.

Deputatul PAS Lilian Carp respinge ideea de militarizare:

„Nu este o militarizare în condițiile în care avem un război la hotar. Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru orice tip de provocări. Eu nu am o problemă, fiul meu este militar prin contract. Așa că nu există o problemă pentru societatea.”

Moldova își propune să investească peste 10 miliarde de lei în modernizarea Armatei Naționale, potrivit Programului de implementare a Strategiei naționale de apărare 2026–2030. Din 2022, cheltuielile pentru apărare s-au dublat. În 2026, suma alocată este de 2,14 miliarde de lei. Autoritățile vor ajunge treptat la 1% din PIB până în 2030.