Se pregătește un nou șoc la raft! Grâul s-a scumpit cu 30%, iar ce e mai rău ar putea urma

Lumea se îndreaptă spre un nou val de scumpiri alimentare, care ar putea lovi consumatorii în următoarele luni și s-ar putea prelungi pe parcursul anului 2027. Prețurile internaționale ale grâului au crescut deja cu peste 30% de la începutul anului, în timp ce războaiele, blocajele comerciale și seceta pun o presiune tot mai mare asupra aprovizionării cu alimente. Republica Moldova, care este atât producător și exportator de cereale, cât și importator de produse alimentare, ar putea resimți efectele în ambele direcții.

Potrivit unei analize Reuters publicate luni, 19 octombrie, inflația alimentară mondială riscă să accelereze în ultimele luni ale anului 2026 și să rămână ridicată în 2027. La baza acestei evoluții se află o combinație de factori care afectează simultan producția agricolă, transporturile și costurile de procesare.

Economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Maximo Torero, avertizează că efectele cumulate ale acestor perturbări vor deveni mai vizibile spre sfârșitul anului și la începutul lui 2027, existând riscul ca presiunile să persiste pe tot parcursul anului viitor.

Una dintre principalele probleme este perturbarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră. Atacurile asupra infrastructurii ucrainene au afectat transporturile de grâu, obligând importatori importanți, precum Egiptul și Indonezia, să caute furnizori alternativi.

În același timp, insecuritatea din Marea Roșie determină navele comerciale să utilizeze rute mai lungi, ocolind Africa. Transporturile devin astfel mai scumpe, iar costurile suplimentare se pot reflecta în prețurile produselor alimentare.

Situația este agravată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a provocat scumpirea carburanților și perturbarea exporturilor de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru agricultori, aceasta înseamnă costuri mai mari pentru motorină, fertilizanți și lucrările agricole.

La toate acestea se adaugă fenomenul climatic El Niño, care afectează precipitațiile și producția agricolă în mai multe regiuni ale lumii. În Asia, prețurile orezului au crescut cu 10–13% pe principalele piețe exportatoare, în timp ce zahărul a atins niveluri record în India.

Presiunile sunt vizibile și în statisticile internaționale. Potrivit Băncii Mondiale, în trimestrul al treilea din 2026, prețurile alimentelor au crescut mai rapid decât inflația generală în 22% dintre cele 150 de țări analizate, față de 14% în trimestrul precedent.

Indicele mondial al prețurilor alimentare calculat de FAO a ajuns în septembrie la 136 de puncte, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022. Evoluția reflectă presiunile asupra piețelor cerealelor, zahărului și altor produse alimentare comercializate internațional.

Pentru Republica Moldova, creșterea prețurilor internaționale ale grâului poate avea efecte contradictorii. Pe de o parte, agricultorii care dispun de producție destinată exportului ar putea beneficia de prețuri de vânzare mai avantajoase. Pe de altă parte, scumpirea energiei, a îngrășămintelor și a transportului riscă să reducă aceste câștiguri.

Consumatorii moldoveni ar putea resimți presiuni suplimentare asupra prețurilor produselor de panificație și ale altor alimente, în funcție de evoluția costurilor interne, a importurilor și a cursului valutar. Totuși, majorarea cotațiilor internaționale nu se transmite automat și în aceeași proporție în prețurile de la raft.

Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât inflația anuală din Republica Moldova a ajuns la 8,6% în septembrie, potrivit datelor statistice raportate anterior. O nouă creștere a costurilor alimentare ar putea complica procesul de temperare a inflației.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin ar putea aduce un randament anual de aproximativ 10% în următorii 10–15 ani, peste câștigurile estimate pentru aur și acțiunile marilor companii americane. Prognoza aparține J.P. Morgan Asset Management, care a inclus pentru prima dată criptomoneda în analiza sa privind randamentele pe termen lung. Câștigul potențial vine însă cu fluctuații mult mai mari ale valorii investiției.

Estimările apar în ediția pentru 2027 a raportului „Long-Term Capital Market Assumptions”, publicată pe 19 octombrie. Pentru acțiunile companiilor americane cu capitalizare mare, randamentul anual anticipat este de 7,5%, iar pentru aur – de 5,5%. În cazul fondurilor imobiliare americane listate la bursă, cunoscute ca REIT-uri, prognoza este de 8,2%.

Riscul este una dintre principalele rezerve ale analizei. Potrivit relatării PrimeXBT despre raport, volatilitatea anualizată estimată pentru Bitcoin este de 55%, față de aproximativ 18% pentru acțiunile marilor companii americane și 17,2% pentru aur. Indicatorul descrie amploarea fluctuațiilor valorii, fără să reprezinte un câștig sau o pierdere prognozată de 55%.

J.P. Morgan precizează că oscilațiile puternice ale Bitcoin și relația instabilă cu evoluția altor active rămân obstacole pentru includerea sa pe scară largă în portofolii. Deși a introdus o prognoză de randament, compania nu a inclus criptomoneda în principalele modele prin care analizează riscul și evoluția comună a investițiilor. Bitcoin este examinat separat, alături de un grup mai restrâns de active.

Raportul acoperă peste 200 de clase de active, iar estimările sunt destinate planificării investițiilor pe un orizont de 10–15 ani. J.P. Morgan subliniază că acestea nu sunt concepute pentru decizii de tranzacționare pe termen scurt și nu reprezintă o prognoză pentru evoluția Bitcoin în următoarele luni.