Țara în care firmele nu găsesc muncitori, iar oamenii nu au de lucru! Expert-Grup a dezvăluit paradoxul Moldovei

22 Oct. 2026, 14:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 14:31 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu un paradox economic. Companiile reclamă lipsa angajaților, în timp ce țara are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din regiune. Doar 55% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani sunt ocupate, comparativ cu media de 76,1% din Uniunea Europeană. Mai mult, aproape un sfert dintre tinerii moldoveni nu muncesc și nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională, potrivit unei analize prezentate de Expert-Grup.

Potrivit analizei, principala problemă a pieței muncii din Republica Moldova nu este șomajul, care în 2025 s-a situat la doar 3,8%, ci subutilizarea a forței de muncă. Deși rata șomajului pare redusă, o parte a populației nu participă deloc la activitatea economică.

În 2025, rata de ocupare pentru categoria de vârstă 20–64 de ani a fost de numai 55%, cu 21,1 puncte procentuale sub media Uniunii Europene. În același timp, rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste a ajuns la 58,2%, ceea ce reflectă amploarea problemei participării reduse la piața muncii.

Situația este deosebit de îngrijorătoare în rândul tinerilor. Aproape unul din patru moldoveni cu vârste între 15 și 29 de ani nu este angajat și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională, categorie cunoscută în statisticile internaționale drept NEET.

Experții atrag atenția că, în aceste condiții, simpla reducere a șomajului nu poate rezolva deficitul de personal reclamat de angajatori. Este nevoie de politici care să încurajeze intrarea pe piața muncii a persoanelor inactive și să faciliteze accesul acestora la locuri de muncă.

Analiza Expert-Grup estimează că majorarea ratei de ocupare până la 61% în anul 2030 ar presupune integrarea pe piața muncii a încă aproximativ 79 de mii de persoane. Acest nivel ar reprezenta circa 80% din media actuală a Uniunii Europene și ar constitui un pas important în reducerea decalajului dintre Moldova și statele comunitare.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a declarat că deficitul de angajați calificați reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă companiile.

„Lipsa forței de muncă calificate rămâne una dintre cele mai importante constrângeri pentru mediul de afaceri. De aceea, este esențial ca poziția companiilor și necesitățile reale ale angajatorilor să se regăsească în Programul național de ocupare 2027–2030 încă din etapa de elaborare”, a declarat Harea.

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a recunoscut că rata redusă de ocupare reprezintă o provocare, mai ales în condițiile în care numeroși angajatori nu reușesc să găsească personal.

„Avem nevoie de o piață a muncii în care oamenii să găsească locuri de muncă potrivite competențelor lor, cu salarii și condiții decente, iar angajatorii să poată găsi personalul de care au nevoie”, a declarat ministrul.

 

22 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

În Chișinău și Bălți, stațiile de transport public vor fi amplasate pe o rază de maximum 300 de metri de școli, instituții medicale, centre de îngrijire a vârstnicilor și instituții comunitare. Distanța dintre stațiile din interiorul localităților va fi de 400–600 de metri.

Totodată, cel puțin 60% dintre locuitori vor avea, la mai puțin de 500 de metri de casă, o linie de transport public pe care vehiculele aceleiași rute vor circula la intervale de cel mult 20 de minute. Aceste prevederi se regăsesc în proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă, votat de Parlament în prima lectură.

Documentul stabilește că Bălți și Chișinău vor avea obligația să elaboreze Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă. Acestea vor prevedea măsuri pentru dezvoltarea transportului public, creșterea siguranței în trafic și îmbunătățirea condițiilor de deplasare pentru pietoni, bicicliști și persoanele cu dizabilități sau cu mobilitate redusă.

La proiectarea zonelor noi ori renovarea celor existente, prioritate vor avea mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta și transportul public, urmate de autoturismul personal. Extinderea zonelor urbane va trebui însoțită de extinderea serviciilor de transport public și a infrastructurii necesare.

În cazul parcărilor publice cu plată, tarifele și regulile de utilizare vor fi aprobate de consiliile locale sau municipale. Autoritățile locale vor putea introduce abonamente, reduceri sau scutiri pentru anumite categorii de utilizatori. Banii încasați vor fi folosiți cu prioritate pentru întreținerea, modernizarea și extinderea parcărilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere locale, măsuri de siguranță în trafic și subvenționarea transportului public.

Neachitarea parcării sau utilizarea neregulamentară a locurilor va constitui contravenție. Dacă proprietarul ori utilizatorul mașinii nu este prezent, agentul constatator din cadrul administrației locale va putea dispune blocarea roții. Evacuarea va fi posibilă dacă nu este solicitată deblocarea în termenul stabilit prin regulamentul local, dar nu mai devreme de 72 de ore de la blocare.

Costurile pentru deblocare, evacuare și depozitare vor fi suportate de proprietarul sau utilizatorul vehiculului. Achitarea acestora și a sancțiunii nu îl va scuti de plata parcării până la momentul evacuării.

Documentul stabilește și o procedură pentru mașinile abandonate pe terenurile statului sau ale autorităților locale. Proprietarii identificați vor primi o somație și vor avea 15 zile de la comunicarea acesteia pentru a înlătura voluntar vehiculul. Dacă proprietarul nu poate fi identificat, autoritatea va afișa o înștiințare pe mașină și va publica informațiile despre aceasta, acordând același termen pentru revendicare sau înlăturare.

După expirarea termenului, vehiculul va putea fi ridicat și transportat într-un spațiu de depozitare. Dacă, în 60 de zile de la ridicare, proprietarul nu solicită restituirea și nu achită cheltuielile aferente, administrația locală va putea cere instanței constatarea abandonului și transmiterea mașinii în proprietatea unității administrativ-teritoriale. Proprietarul va putea recupera vehiculul până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, cu achitarea integrală a cheltuielilor de ridicare, transport, depozitare și eliberare.

Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, numărul vehiculelor înmatriculate în Republica Moldova a depășit 1,35 milioane. Cele mai multe dintre acestea, peste 387 000, sunt înregistrate în municipiul Chișinău, dintre care 287 000 sunt autoturisme.