Cele mai bogate și cele mai sărace țări din Europa

Gospodăriile daneze sunt cele mai bogate din Uniunea Europeană, potrivit unei analize a datelor efectuate de banca centrală a țării.

Astfel, potrivit rezultatele, gospodăria medie din Danemarca avea 1,88 milioane de coroane daneze (300.000 dolari) în active financiare începând cu al patrulea trimestru al anului 2020.

Datele, publicate miercuri, au fost extrase din dezvăluirea de către Banca Centrală Europeană a conturilor financiare pentru cele 27 de state membre ale UE.

Cifrele au arătat că danezii au de obicei și datorii mai mari, la 560.000 de coroane daneze, bătute doar de Luxemburg, unde oamenii aveau de obicei 660.000 de coroane daneze în pasiv.

Cu toate acestea, Danmarks Nationalbank a subliniat că majoritatea datoriilor daneze erau în datorii bancare și ipotecare „cu garanții imobiliare (aproximativ 86 la sută)”.

„Astfel, datoria danezilor este în mare parte compensată de valoarea bogăției în locuințe, care nu este inclusă în bogăția financiară”, a explicat banca centrală.

În general, danezii aveau o avere financiară netă de 1,32 milioane de coroane daneze, de aproape trei ori media UE de 450.000 de coroane daneze.

Banca centrală a Danemarcei a subliniat, de asemenea, că, deși această bogăție a fost medie, a existat o diferență semnificativă între indivizi.

De exemplu, banca centrală a spus că danezii cu cele mai mari venituri tind să aibă mai multe active și pasive, în timp ce persoanele care erau mai în vârstă aveau pensii mai mari.

Analiza băncii centrale a arătat că averea danezilor a crescut și mai mult în primul trimestru al acestui an.

Gospodăriile din Țările de Jos au avut a doua cea mai mare sumă în active financiare, la 1,58 milioane de coroane daneze, urmată de Luxemburg (1,59 milioane de coroane daneze) și Suedia (1,51 coroană daneză).

Între timp, gospodăriile din România s-au dovedit a fi cele mai sărace din UE, cu doar 80.000 de coroane daneze în active financiare.

Cursul mediu: 100 de coroane daneze ≈ 16 dolari.

#sarace #bogate #cele mai #tari #Europa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova este adesea percepută ca fiind una dintre cele mai profitabile oportunități de investiții, însă lipsa transparenței și a datelor reale poate influența deciziile investitorilor și poate crea distorsiuni în percepția publică asupra prețurilor și randamentului pe termen lung.

În Republica Moldova, nu există un sistem public clar care să reflecte prețurile reale tranzacționate la notar. Acest lucru permite o volatilitate ridicată și manipularea pieței prin:

Prețuri de listare artificial umflate pe platformele imobiliare, fără corelare cu valorile efective de vânzare.

Lipsa unui indice de referință bazat pe tranzacțiile notariale, care ar putea oferi o imagine clară asupra valorii reale a locuințelor face imposibilă o analiză reală a cererii și ofertei.

Această lipsă de date clare permite actorilor din piață să creeze un sentiment de urgență. Cumpărați acum, pentru că prețurile vor crește – o strategie de manipulare, dar care nu reflectă realitatea economică.

Totodată, demografia Republicii Moldova este în declin or, cererea pe termen lung va fi în scădere. Republica Moldova se confruntă cu o depopulare accelerată. Peste 1 milion de moldoveni au emigrat în ultimele două decenii, reducând semnificativ cererea pentru locuințe. Rata natalității este scăzută, cu un număr mic de noi cumpărători care să intre pe piață. Numărul locuințelor noi este în creștere, ceea ce duce la un exces de ofertă, în special în Chișinău.

Fără o creștere demografică sau un influx masiv de investitori străini, piața imobiliară nu are un fundament solid pentru creșteri continue ale prețurilor pe termen lung (ex: 20 ani).

Dacă analizăm creșterea medie a prețurilor imobiliare din Moldova în ultimii 10 ani și o comparăm cu inflația, observăm că randamentul real este scăzut sau chiar negativ.

Potrivit calculelor, în prezent, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Pe termen scurt (1-5 ani), piața poate rămâne activă, dar investitorii trebuie să fie atenți la supraevaluarea prețurilor. Iar pe termen lung (10-20 ani), factori precum depopularea, creșterea ofertei și randamentele scăzute fac din imobiliare o investiție riscantă.