Cybercrime-ul: „sectorul de afaceri” cel mai profitabil și cu cea mai rapidă dezvoltare din era digitală

În era digitală, criminalitatea informatică (cybercrime) a devenit „sectorul de afaceri” cel mai profitabil și cu cea mai rapidă dezvoltare. În întreaga lume, numărul atacurilor cibernetice crește rapid, iar pandemia nu a făcut decât să alimenteze și mai mult acest fenomen: hackerii rareori se lovesc de mecanisme de apărare atunci când atacă software-ul angajaților care lucrează de acasă, iar de acolo se strecoară ușor în sistemele corporative, scrie Wall Steet.ro.

Cybercrime-ul, un business profitabil

Criminalitatea informatică nu se va opri niciodată, având în vedere „modelul de afaceri” extrem de profitabil, care generează venituri de miliarde de dolari. Mai mult, investigarea sa este foarte dificilă, deoarece hackerii operează în general din țări care fac practic imposibilă reținerea lor.

„Există mai multe rețele de cybercrime conectate între ele. Acestea formează un fel de economie ascunsă în care infractorii cibernetici fac schimb de servicii, alcătuind așa-numitul sector cybercrime as a service.”, Thomas Stubbings, absolvent al Global Executive MBA oferit de WU Executive Academy.

Atacuri în masă asupra jucătorilor mici și targetate asupra celor mari

Cei doi experți afirmă că întreprinderile mai mici sunt targetate prin atacuri radicale, folosind ransomware și mailuri de phishing, în timp ce corporațiile, care au măsuri de protecție rafinate, sunt atacate în mod țintit. „Vorbim de campanii extrem de sofisticate, planificate până la cele mai mici detalii și de e-mailuri pe care cu greu le poți distinge ca mesaje de phishing. De exemplu, acestea iau forma unui răspuns al unui coleg, incluzând un mesaj personal”, explică Stubbings. Pentru astfel de atacuri, criminalii cibernetici alocă luni etapei de „recunoaștere”, în care cercetează structura unei companii și identifică cei mai importanți oameni din cadrul acesteia.

Recomandarea sa atât pentru corporații, cât și pentru întreprinderi individuale este să întocmească o listă cu conturile sensibile și să le securizeze prin autentificare cu doi factori. Un alt sfat pentru acestea este să implementeze un sandbox pentru a verifica e-mailurile interne înainte de a fi redirecționate.

Ce pericole ne așteaptă în viitor

Richard Knowlton consideră că este nevoie ca directorii executivi ai marilor companii și mediul politic să abordeze mai activ problema amenințărilor cibernetice în viitorul apropiat: „Tehnologia cuantică va avea un impact enorm asupra calității atacurilor cibernetice”, prognozează el. Computerele cuantice, cu o putere de calcul de 1.000 de ori mai mare decât modelele actuale ar putea să pirateze instantaneu ceea ce astăzi considerăm a fi o tehnologie sofisticată de criptare. Acestea vor fi disponibile în termen de 10 ani și deja trebuie să ne pregătim pentru ele.

Există riscul ca unele companii încă să nu fie conștiente de riscurile care le așteaptă, însă pe măsură ce digitalizarea avansează, noi pericole virtuale apar în fiecare zi.

#cybercrime #afacere profitabila #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.