Cybercrime-ul: „sectorul de afaceri” cel mai profitabil și cu cea mai rapidă dezvoltare din era digitală

În era digitală, criminalitatea informatică (cybercrime) a devenit „sectorul de afaceri” cel mai profitabil și cu cea mai rapidă dezvoltare. În întreaga lume, numărul atacurilor cibernetice crește rapid, iar pandemia nu a făcut decât să alimenteze și mai mult acest fenomen: hackerii rareori se lovesc de mecanisme de apărare atunci când atacă software-ul angajaților care lucrează de acasă, iar de acolo se strecoară ușor în sistemele corporative, scrie Wall Steet.ro.

Cybercrime-ul, un business profitabil

Criminalitatea informatică nu se va opri niciodată, având în vedere „modelul de afaceri” extrem de profitabil, care generează venituri de miliarde de dolari. Mai mult, investigarea sa este foarte dificilă, deoarece hackerii operează în general din țări care fac practic imposibilă reținerea lor.

„Există mai multe rețele de cybercrime conectate între ele. Acestea formează un fel de economie ascunsă în care infractorii cibernetici fac schimb de servicii, alcătuind așa-numitul sector cybercrime as a service.”, Thomas Stubbings, absolvent al Global Executive MBA oferit de WU Executive Academy.

Atacuri în masă asupra jucătorilor mici și targetate asupra celor mari

Cei doi experți afirmă că întreprinderile mai mici sunt targetate prin atacuri radicale, folosind ransomware și mailuri de phishing, în timp ce corporațiile, care au măsuri de protecție rafinate, sunt atacate în mod țintit. „Vorbim de campanii extrem de sofisticate, planificate până la cele mai mici detalii și de e-mailuri pe care cu greu le poți distinge ca mesaje de phishing. De exemplu, acestea iau forma unui răspuns al unui coleg, incluzând un mesaj personal”, explică Stubbings. Pentru astfel de atacuri, criminalii cibernetici alocă luni etapei de „recunoaștere”, în care cercetează structura unei companii și identifică cei mai importanți oameni din cadrul acesteia.

Recomandarea sa atât pentru corporații, cât și pentru întreprinderi individuale este să întocmească o listă cu conturile sensibile și să le securizeze prin autentificare cu doi factori. Un alt sfat pentru acestea este să implementeze un sandbox pentru a verifica e-mailurile interne înainte de a fi redirecționate.

Ce pericole ne așteaptă în viitor

Richard Knowlton consideră că este nevoie ca directorii executivi ai marilor companii și mediul politic să abordeze mai activ problema amenințărilor cibernetice în viitorul apropiat: „Tehnologia cuantică va avea un impact enorm asupra calității atacurilor cibernetice”, prognozează el. Computerele cuantice, cu o putere de calcul de 1.000 de ori mai mare decât modelele actuale ar putea să pirateze instantaneu ceea ce astăzi considerăm a fi o tehnologie sofisticată de criptare. Acestea vor fi disponibile în termen de 10 ani și deja trebuie să ne pregătim pentru ele.

Există riscul ca unele companii încă să nu fie conștiente de riscurile care le așteaptă, însă pe măsură ce digitalizarea avansează, noi pericole virtuale apar în fiecare zi.

#cybercrime #afacere profitabila #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.