Vești bune pentru afacerile online: Comerțul electronic- în creștere în Moldova

În Republica Moldova se atestă creșterea semnificativă a plăților fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a plăților fără numerar pe platforme de comerț electronic, se arată în cadrul unui comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, care face trimitere la datele Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, tot mai mulți consumatori din Republica Moldova fac cumpărături online.

Pe parcursul anului 2020 plățile fără numerar efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova au constituit 70,3 milioane plăți în valoare de 21,8 miliarde lei. Din numărul total al plăților fără numerar, aproximativ 11 milioane de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 milioane operațiuni efectuate pe platforme de e-comerț în Republica Moldova și 8,3 milioane operațiuni efectuate pe platforme e-comerț peste hotare.

Valoarea plăților menționate a constituit 4,8 miliarde lei, dintre care 1,2 miliarde lei – cumpărături pe platforme de e-comerț din țară (în creștere cu 50% față de anul 2019) și 3,6 miliarde lei (în scădere cu 7.6% față de anul 2019) – cumpărături pe platforme de e-comerț din străinătate.

Totodată, pe parcursul anului 2020, s-a majorat cu 28,7% față de anul 2019 numărul platformelor de comerț electronic în Republica Moldova, atingând cifra de 525 platforme la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 408 în anul 2019. Acest fapt se datorează inclusiv măsurilor stimulatorii din Foaia de parcurs a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic.

Asumarea priorităților Foii de parcurs, suportul politic acordat de Guvern și suportul tehnic oferit cu generozitate de parteneri de dezvoltare, au permis implementarea într-o perioadă restrânsă a unor inițiative importante pe dimensiunea interacțiunii la distanță și promovării serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, utilizării instrumentelor comerțului electronic de către ÎMM-uri, simplificării procedurilor vamale și poștale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.